Trump vrea Europa la masa negocierilor cu Rusia. Putin cere retragerea NATO din Europa de Est
Administrația Trump încearcă să convingă Rusia să accepte participarea directă a liderilor europeni la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Washingtonul vrea ca Europa să aibă un rol în stabilirea viitoarelor garanții de securitate.
Statele Unite pregătesc extinderea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, astfel încât reprezentanții europeni să participe direct la discuțiile privind încheierea conflictului.
Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și Steve Witkoff, trimisul special al liderului american, au primit sarcina de a obține acordul Moscovei pentru această schimbare.
Trump vrea Europa la masa negocierilor cu Rusia. Putin cere retragerea NATO din Europa de Est
Inițiativa Washingtonului apare în contextul negocierilor trilaterale organizate la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie, la care participă delegații din Statele Unite, Rusia și Ucraina. Este prima reuniune în acest format din februarie, potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial.
Administrația americană dorește ca următoarea rundă să includă și negociatori europeni cu drepturi depline, având în vedere că eventualul acord de pace ar putea influența arhitectura de securitate a întregului continent, inclusiv a statelor NATO de pe flancul estic, precum România.
„Avem nevoie de Europa la masa negocierilor. Așadar, propunerea noastră este să îi aducem pe europeni în discuție după această întâlnire trilaterală”, a declarat un oficial american.
Citește și: Planul lui Putin: Rusia vrea să rupă Ucraina în două prin distrugerea podurilor peste Nipru
Washingtonul susține și intensificarea contactelor diplomatice directe dintre capitalele europene și Moscova. În acest context, oficialii americani au apreciat inițiativa Finlandei și Norvegiei de a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin, la 27 octombrie.
„Avem nevoie de mult mai multe discuții la nivel european cu Rusia, astfel încât aceștia să poată auzi ceea ce auzim noi, iar mesajul pe care ni-l transmit să-l poată transmite direct Rusiei”, a precizat oficialul american.
Citește și: Securitatea României, în joc la negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: Putin vrea un „Yalta 2.0”
Europa nu a decis cine va negocia direct cu Rusia
Deși Statele Unite insistă asupra implicării europenilor, guvernele de pe continent nu au ajuns la un acord privind persoanele care ar urma să le reprezinte la masa negocierilor.
Există diferențe de opinie atât în privința desemnării negociatorilor, cât și a oportunității reluării dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce războiul din Ucraina continuă.
Subiectul urmează să fie discutat de liderii Uniunii Europene la summitul informal programat la Dublin, spre sfârșitul săptămânii.
Una dintre preocupările guvernelor europene este posibilitatea ca Washingtonul și Moscova să ajungă la înțelegeri care să influențeze securitatea continentului fără participarea directă a statelor afectate.
La Abu Dhabi sunt prezenți consilieri de securitate din Marea Britanie, Germania și Franța, alături de reprezentanți ai Italiei și NATO. La consultări participă și oficiali ai Comisiei Europene și Consiliului European. Aceștia nu au însă acces la negocierile principale, din cauza opoziției Moscovei față de includerea reprezentanților europeni în formatul oficial.
Pentru a menține legătura cu partenerii de pe continent, Jared Kushner și Steve Witkoff intenționează să organizeze consultări separate cu delegațiile europene.
Garanțiile de securitate pentru Ucraina și viitorul NATO, pe agenda negocierilor
Discuțiile diplomatice se concentrează inițial asupra garanțiilor de securitate care ar putea fi oferite Ucrainei după încheierea războiului, precum și asupra eventualelor modificări ale actualului sistem european de apărare.
Aceste negocieri prezintă interes și pentru România, în condițiile în care orice schimbare privind rolul NATO sau securitatea regională ar putea avea implicații pentru statele membre ale Alianței aflate în apropierea Ucrainei și a Mării Negre.
Amintim că Moscova a cerut înaintea invaziei din 2022 retragerea prezenței militare NATO din statele membre ale Europei Centrale și de Est la nivelul anului 1997. O eventuală reluare a acestor solicitări ar putea aduce în discuție inclusiv securitatea și viitorul României. Țara noastră a aderat la NATO în 2004.
Cu alte cuvinte, dictatorul de la Kremlin vrea ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și balticii să rămână fără umbrela de securitate NATO, exact cum este acum cazul Ucrainei, pentru a-și putea extinde influența rusească sub amenințarea militară, dar fără a intra în conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
O altă etapă a negocierilor vizează problemele teritoriale, inclusiv statutul regiunilor ucrainene ocupate de Rusia și stabilirea viitoarelor frontiere.
Unele guverne europene se tem că președintele Donald Trump ar putea accepta solicitări ale Kremlinului privind reducerea influenței NATO în regiune. Reprezentanții administrației americane susțin însă că Alianța Nord-Atlantică își va păstra rolul esențial în securitatea europeană.
„Evident, ceva nu funcționează. Trebuie să construim ceva nou, care să funcționeze astăzi”, a declarat un oficial american, referindu-se la actualele mecanisme de securitate.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, participă la consultările privind posibilele schimbări ale sistemului de securitate, în timp ce discuțiile referitoare la teritoriile ocupate rămân dificile.
Potrivit oficialilor americani, atât Rusia, cât și Ucraina au manifestat „flexibilitate” în cadrul negocierilor confidențiale, fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape.
