Securitatea României, în joc la negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: Putin vrea un „Yalta 2.0”

Negocierile dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina, programate marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi, aduc în discuție nu doar încheierea războiului, ci și viitoarea arhitectură de securitate a Europei.

Declarațiile președintelui Donald Trump despre un posibil acord de amploare cu Moscova au provocat îngrijorări în capitalele europene, în special în statele de pe flancul estic al NATO, potrivit Dw.com.

Securitatea României, în joc la negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: Putin vrea un „Yalta 2.0”

România se numără printre țările pentru care o eventuală renegociere a prezenței militare aliate ar avea implicații directe. Înaintea invaziei din februarie 2022, Rusia a cerut NATO să renunțe la desfășurările militare realizate în statele care au aderat la Alianță după 1997. România a devenit membră NATO în 2004, iar pe teritoriul nostru se află atât militari aliați, cât și elemente ale sistemului de apărare antirachetă.

Practic, solicitările formulate atunci, dar și acum de Kremlin echivalau cu retragerea efectivă a NATO din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și țările baltice sau cu anularea automată a garanțiilor oferite de articolul 5, pentru ca dictatorul de la Kremlin să-și poată extinde influența cu forța asupra Europei de Est.

Citește și: Securitatea Europei negociată de Trump la Abu Dhabi. Rusia vrea să impună restricții NATO în Europa de Est

Un alt punct de interes pentru țara noastră este securitatea Mării Negre. România pregătește începerea producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep în 2027, ceea ce adaugă o componentă energetică discuțiilor privind stabilitatea regională. Protecția infrastructurii maritime și riscurile asociate dronelor și altor amenințări militare sunt relevante pentru exploatările offshore.

Noua rundă de negocieri are loc după discuțiile din ianuarie și februarie, care nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Administrația americană încearcă reluarea procesului diplomatic, în condițiile în care Moscova și Kievul continuă să aibă poziții divergente privind teritoriile ocupate și garanțiile de securitate.

Trimisul special american Steve Witkoff a explicat că agenda întâlnirii va include „aranjamentele de securitate postbelice, reducerea tensiunilor, eforturile umanitare și pașii următori către pace”, potrivit Deutsche Welle.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski solicită garanții de securitate, un armistițiu privind infrastructura energetică, deblocarea Mării Negre și extinderea schimburilor de prizonieri. Kievul urmărește și pregătirea unei întâlniri directe între liderii Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite.

Pe teren, situația militară rămâne tensionată. Rusia controlează teritorii întinse din Ucraina, dar nu a reușit să ocupe integral regiunea Donețk. Kremlinul cere retragerea forțelor ucrainene din zonele pe care acestea le mai controlează, condiție respinsă de Kiev.

Înaintea negocierilor, atacurile rusești s-au intensificat. Potrivit autorităților ucrainene, 55 de persoane au fost ucise într-un sat situat în apropierea frontului, în timp ce așteptau distribuirea unor ajutoare umanitare.

Zelenski a acuzat Moscova că urmărește „să exercite presiune asupra poziției Ucrainei” înaintea întâlnirii diplomatice.

Delegațiile vor fi reunite cu sprijinul lui Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și al trimisului special Steve Witkoff. Oficialii ucraineni nu anticipează însă rezultate rapide.

„Nu avem așteptări deosebite”, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean de la Kiev.

Zelenski avertizează asupra unui „Yalta 2.0”. Europa respinge revendicările Moscovei

Posibilitatea unui acord separat între Washington și Moscova privind securitatea europeană a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor de pe continent.

Donald Trump a declarat săptămâna trecută că negocierile ar putea conduce la un „acord foarte important”, care să „implice întreaga Europă”, fără să prezinte condițiile unei asemenea înțelegeri.

Declarațiile au readus în atenție ultimatumul transmis de Rusia înaintea invaziei din 2022, când Kremlinul solicita reducerea prezenței NATO în Europa de Est.

Serghei Riabkov, diplomatul rus implicat în formularea acelor cereri, face parte din delegația Moscovei la Abu Dhabi, condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin.

Participarea sa intervine în contextul în care Washingtonul discută posibilitatea unui acord care să includă și viitoarele relații de securitate dintre Rusia și statele europene.

Jared Kushner a declarat luni că un acord de pace va necesita negocieri directe între Moscova și Europa „cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care le afectează”.

Reprezentantul american a recunoscut că „vor urma decizii dificile”, fără să precizeze ce concesii ar putea fi luate în considerare.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a respins ideea elaborării unei noi arhitecturi de securitate pentru continent.

„Pentru Europa, este clar: nu avem nevoie să stabilim o nouă arhitectură de securitate pentru Europa”, a declarat șeful diplomației germane.

Wadephul a cerut Moscovei să „renunțe la pretențiile maximaliste” și a avertizat împotriva unui „spectacol de negocieri” la Abu Dhabi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit expresia „Yalta 2.0”, evocând Conferința de la Ialta din 1945, când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice au discutat organizarea Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Avertismentul său privește riscul ca deciziile referitoare la viitorul unor state europene să fie negociate de marile puteri fără participarea directă a țărilor vizate.

Potrivit negociatorului-șef ucrainean Rustem Umerov, reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei, împreună cu oficiali ai NATO și Uniunii Europene, vor avea consultări separate cu delegația ucraineană la Abu Dhabi.

Kremlinul insistă însă că negocierile principale vor rămâne în format trilateral, între Rusia, Ucraina și Statele Unite.

Trump vorbește despre modificarea teritoriului Ucrainei. Kievul refuză retragerea din Donețk

Viitorul regiunilor ucrainene ocupate de Rusia rămâne unul dintre principalele obstacole în calea unui acord de pace.

Donald Trump a sugerat că încheierea războiului ar putea presupune modificări teritoriale.

„Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a declarat președintele american.

Afirmația a alimentat temerile Kievului că Washingtonul ar putea solicita concesii teritoriale pentru obținerea unui acord cu Moscova.

Rusia cere Ucrainei să cedeze inclusiv părțile din Donețk pe care armata rusă nu le-a cucerit. Autoritățile ucrainene resping această condiție și susțin că retragerea voluntară a trupelor ar compromite apărarea țării.

În lipsa unui compromis asupra teritoriilor, discuțiile ar putea viza inițial acorduri umanitare limitate, precum încetări temporare ale focului în anumite zone.

Un exemplu este armistițiul local convenit recent în regiunea Herson, care a permis evacuarea civililor și livrarea de ajutoare umanitare.

Expertul politic ucrainean Volodimir Fesenko a descris această înțelegere drept „un precedent foarte pozitiv”, într-o declarație acordată AFP.

Potrivit acestuia, Kievul ar putea urmări „dezescaladarea conflictului prin astfel de armistiții locale”.

În același timp, activitatea negociatorilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff a provocat critici din partea celor care consideră că Washingtonul adoptă o poziție prea conciliantă față de Moscova.

Presa americană a relatat și despre presupuse discuții privind acorduri comerciale importante între Statele Unite și Rusia, purtate în afara cadrului oficial al negocierilor de pace.