Conform unui comunicat de presă difuzat marţi de organizaţie, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).
Pe primele locuri se clasează state cu instituţii puternice şi democraţii funcţionale, iar multe dintre acestea provin din nordul Europei: Danemarca (cu un indice de 90), urmată de Finlanda şi Noua Zeelandă (87), Norvegia, Singapore, Suedia, Elveţia, Olanda, Germania, Irlanda şi Luxemburg.
La cealaltă extremitate, statele unde au loc conflicte sau unde drepturile individuale şi politice elementare sunt puternic restricţionate tind să aibă cei mai mici indici. Anul trecut, ultimele clasate au fost Somalia, Siria şi Sudanul de Sud, iar printre ultimele zece state în ordinea CPI mai sunt şi Venezuela, Yemen, Libia, Coreea de Nord, Haiti, Guineea Ecuatorială şi Burundi.
Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state - inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit - au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar.
Cum stă România
România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021. Țara noastră a obținut un scor de 46/100. La nivelul Uniunii Europene, doar două state au obținut un punctaj mai mic decât al României – Ungaria (42/100) și Bulgaria (43/100).
Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.
Citește și: Cristian Diaconescu, la Newsweek Live: „Occidentul va încerca să scurteze războiul din Ucraina”
În ultimii 15 ani, pacea mondială s-a deteriorat, iar corupţia a fost atât una din cauzele principale, cât şi o consecinţă a acestei evoluţii, susţine Transparency International. Organizaţia arată că fenomenul reduce capacitatea guvernelor de a proteja cetăţenii şi erodează încrederea publică, provocând riscuri de securitate mai numeroase şi mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictele creează ocazii de corupţie şi subminează eforturile autorităţilor de a combate corupţia.
Chiar şi ţările cu CPI mari joacă un rol în ameninţările la adresa securităţii internaţionale legate de corupţie. Timp de decenii, astfel de ţări au primit fără probleme bani murdari din străinătate, permiţând acumularea unor averi şi creşterea puterii şi ambiţiilor geopolitice distructive ale celor îmbogăţiţi prin astfel de mijloace.
Citește și: Se încinge lupta pentru Primăria Capitalei: Nicușor Dan a crescut în sondaje. O „presează” pe Firea
Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.
Comentarii 0