Şeful diplomaţiei UE, vizită în Rusia. Moscova nu se teme să discute despre subiectele sensibile

„Nu ne este teamă, suntem pregătiţi să discutăm toate temele, inclusiv cele divergente", a declarat ministrul rus adjunct de externe Aleksandr Gruşko.

Borrell este aşteptat să sosească joi seară la Moscova, urmând ca vineri să aibă o întâlnire cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă Interfax, Gruşko a declarat că vizita şefului diplomaţiei UE, care intervine într-un moment în care relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles sunt la cel mai scăzut nivel, a fost pregătită îndelung.

Înaltul responsabil diplomatic rus a spus că Moscova pleacă de la faptul că "în pofida tuturor dificultăţilor, punctul de +neîntoarcere+" în relaţiile cu Bruxellesul "nu a fost trecut". "Şansele de a îmbunătăţi situaţia prin metode diplomatice rămân", a declarat el.

Cu toate acestea, Gruşko a criticat declaraţiile exprimate la Paris şi Berlin, care au dus la instituirea unor sancţiuni din partea blocului comunitar împotriva Rusiei pentru otrăvirea lui Navalnîi în august, adăugând ca poziţia acestor ţări a "dat o lovitură" relaţiei Rusiei cu UE.

Franţa a avertizat de asemenea - marţi - că europenii "vor trage concluzii" asupra deciziei Rusiei de a-i comuta pedeapsa cu suspendare pentru Navalnîi în aproape trei ani de închisoare cu executare şi a criticat "deriva autoritaristă" a regimului de la Moscova.

Germania a criticat şi ea Rusia pentru trimiterea la închisoare a opozantului rus, calificând condamnarea lui Navalnîi ca fiind "în afara tuturor principiilor statului de drept".

În interviul pentru Interfax, Gruşko a comentat joi situaţia din jurul proiectului de gazoduct Nord Stream 2, unul dintre proiectele care îi uneşte pe ruşi şi europeni, şi a asigurat că iniţiativa "va funcţiona" şi va deveni unul dintre "suporturile energetice" ale Europei, în pofida sancţiunilor SUA.

"Este un mare proiect paneuropean comercial care răspunde atât intereselor Rusiei, cât şi ale Uniunii Europene", a declarat diplomatul rus despre conducta care va transporta gazul rusesc în Germania prin Marea Baltică.

Pe un alt ton, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că vizita şefului diplomaţiei UE la Moscova este una planificată de mult timp şi nu se va concentra exclusiv pe problema drepturilor omului, potrivit TASS.

Anticipând chestiunea "utilizării disproporţionate" a forţei de către poliţia rusă la manifestaţiile în sprijinul lui Navalnîi, Zaharova a indicat că MAE rus a pregătit o selecţie de materiale despre acţiunile forţelor de ordine la acţiunile de protest în Europa.

Cu o zi în urmă, tot Maria Zaharova declarase că dacă Josep Borrell doreşte să se întâlnească cu Navalnîi la Moscova, atunci "cei care îi organizează vizita trebuie să se ocupe ei înşişi pentru a-i pune în practică această intenţie, contactând serviciile corespunzătoare", a relatat miercuri RIA Novosti.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că această problemă ţine de competenţa Administraţiei penitenciarelor ruse (FSIN) şi nu de cea a preşedinţiei.

Referindu-se la reacţiile internaţionale care au condamnat comutarea pedepsei cu suspendare în una cu executare în cazul lui Aleksei Navalnîi, Moscova a reafirmat joi că nu va ţine cont de amestecul altor ţări în afacerile sale interne, potrivit dpa.

"Nu intenţionăm să acordăm vreo atenţie unor astfel de afirmaţii cu privire la aplicarea legilor în ţara noastră faţă de cei care le încalcă, precum şi cu privire la deciziile instanţei noastre ruse", a afirmat Peskov, citat de Interfax.

"Suntem gata să explicăm aceste probleme mai detaliat, dar nu suntem dispuşi să le discutăm cu oricine", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit căruia în Rusia nu se poate vorbi despre represalii în masă în urma numeroaselor reţineri de protestatari.

"Nu există represiuni. Există măsuri luate de poliţie împotriva celor care încalcă legea", a spus Peskov.

El a recunoscut că centrele speciale de detenţie sunt arhipline cu persoane reţinute la protestele neautorizate, dar a dat vina pe manifestanţi pentru această situaţie, conform Interfax.

Presa independentă rusă şi organizaţiile pentru drepturile omului au denunţat reprimarea brutală a manifestaţiilor pro-Navalnîi din 23, 31 ianuarie şi 2 februarie, soldate cu circa 10.000 de arestări, potrivit Agerpres.