Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a avertizat părțile terțe să nu submineze relațiile „extrem de importante” de prietenie dintre Rusia și Azerbaidjan.
Ea a adăugat: „Trebuie să ne amintim că aceste relații sunt de natură unei alianțe strategice. Desigur, există forțe cărora acest lucru nu le convine”.
De ce scandalul dintre Azerbaidjan și Rusia e de fațadă: tensiuni diplomatice, dar nimic mai mult
Ambele declarații au fost făcute pe 2 iulie, în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două state vecine, tensiuni care au început încă din decembrie 2024, când un avion de pasageri al companiei AZAL a fost doborât de sistemele rusești de apărare antiaeriană.
Putin și-a cerut scuze președintelui azer Ilham Aliev pentru ceea ce a numit „un incident tragic”, în urma căruia au murit 38 de persoane, dar nu și-a asumat responsabilitatea directă.
Un nou val de tensiuni a izbucnit pe 27 iunie, după raidul forțelor de securitate ruse împotriva azerilor din Ekaterinburg, în legătură cu cazurile de omor comise între 2001 și 2011.
Acțiunile forțelor de ordine din Rusia au dus la moartea a doi frați, Husein și Ziyaddin Safarov, originari din Azerbaidjan, iar alți câțiva au fost grav răniți și au ajuns la terapie intensivă. Pe 30 iunie, Comitetul de Investigații al Rusiei a declarat că decesele s-au produs din cauza insuficienței cardiace.
Cu toate acestea, o nouă expertiză medico-legală realizată la Baku a stabilit că moartea celor doi a fost provocată de un șoc post-traumatic sever cauzat de numeroase leziuni corporale.
Guvernul Azerbaidjanului a protestat vehement față de raidurile împotriva azerilor și a acuzat Kremlinul de discriminare etnică. Toate evenimentele organizate de instituții de stat sau private din Rusia au fost anulate în Azerbaidjan, inclusiv vizita planificată la Baku a vicepremierului rus.
La scurt timp, pe 30 iunie, Ministerul de Interne al Azerbaidjanului a efectuat o percheziție în biroul din Baku al agenției de stat ruse Sputnik Azerbaidjan, a cărei acreditare fusese revocată încă din februarie.
Drept urmare, doi angajați de rang înalt – redactorul-șef Igor Kartavykh și editorul coordonator Evgheni Belousov – au fost arestați pentru patru luni. Alți cinci angajați ai agenției au fost, de asemenea, reținuți și sunt anchetați sub suspiciuni de fraudă, antreprenoriat ilegal și dobândirea de bunuri prin mijloace infracționale.
Criza diplomatică s-a amplificat și mai mult pe 1 iulie, când un tribunal din Baku a decis arestarea a opt cetățeni ruși, reținuți sub acuzațiile de trafic de droguri din Iran și criminalitate cibernetică. Ca reacție, ministerele de externe ale celor două țări au făcut schimb de note de protest, acuzându-se reciproc de subminarea relațiilor bilaterale.
Se conturează concluzia că Kremlinul încearcă să compenseze pierderea influenței în Caucazul de Sud prin intensificarea presiunii asupra diasporei azere din Rusia. În acest context, acțiunile autorităților de la Baku par a fi un răspuns diplomatic simetric față de politica de discriminare etnică promovată de Moscova.
Până în prezent, situația rămâne în limitele unui conflict diplomatic și nu are potențialul de a degenera într-o confruntare militară. Rusia este al treilea cel mai important partener de export al Azerbaidjanului și al doilea în ceea ce privește volumul importurilor.
Volumul comerțului bilateral, în creștere
În primele cinci luni ale anului 2025, volumul comerțului bilateral a crescut cu 25%, ajungând la 2,16 miliarde de dolari. În condițiile unei cooperări economice atât de ample, dar și luând în calcul un conflict militar prelungit din Ucraina, este de așteptat ca Moscova și Baku să caute o soluție pragmatică la această criză, după cum sugerează și declarațiile Mariei Zaharova.
Cu toate acestea, pentru a preveni o escaladare ulterioară, Rusia ar trebui să renunțe la ambițiile imperiale și să înceteze să perceapă fostele republici sovietice ca pe o periferie a sferei sale de influență. Timp de aproape 30 de ani, Moscova a folosit conflictul din Karabah ca pârghie de presiune asupra celor două țări din Caucazul de Sud – Armenia și Azerbaidjan.
Dar după războiul din 2020 și operațiunea militară din septembrie 2023, când Baku a recâștigat controlul complet asupra Karabahului și a extins cooperarea strategică cu Turcia și Israelul, Kremlinul a pierdut definitiv mecanismele de influență în această zonă.
Nikolay Yakovenko este jurnalist ucrainean, analist militar și politic.
