Reuters, despre demisia premierului Moldovei: Provocare pentru Maia Sandu și Partidul Acţiune şi Solidaritate

Prim-ministrul Moldovei, Alexandru Munteanu, a declarat vineri că demisionează, într-un anunţ surprinzător care determină şi demisia guvernului.

Munteanu, care a ocupat funcţia de prim-ministru din noiembrie 2025, nu a oferit o explicaţie completă pentru decizia sa.

Această mişcare reprezintă o provocare pentru preşedinta Maia Sandu şi pentru Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul pro-european aflat la putere, care se află acum la al doilea mandat consecutiv, scrie Reuters, informează News.ro.

Citește și: Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a dat demisia. Care este motivul?

Reuters, despre demisia premierului Moldovei: Provocare pentru Maia Sandu și Partidul Acţiune şi Solidaritate

"Astăzi, mandatul meu de prim-ministru ajunge la sfârşit", a declarat Munteanu într-o postare pe X. "În momentul în care mi-am dat seama că nu mai pot să-mi îndeplinesc mandatul în conformitate cu principiile şi convingerile mele, am ales să demisionez", afirmă el.

Conform procedurii parlamentare din Moldova, Maia Sandu va purta consultări cu grupurile parlamentare şi apoi va propune un candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Munteanu, în vârstă de 62 de ani, a fost numit în urma alegerilor parlamentare din septembrie 2025, în care PAS a învins categoric un rival pro-rus şi a obţinut un nou mandat pentru a continua procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, notează Reuters.

Citește și: Metsola: Republica Moldova este cea care trebuie să-şi decidă viitorul, inclusiv parcursul european

Înainte de a fi premier, Munteanu a lucrat în afara Moldovei timp de aproximativ 20 de ani, inclusiv pentru Banca Mondială. "Voi continua să-mi servesc ţara indiferent de funcţia pe care o voi ocupa", a promis el.

Moldova, situată între Ucraina şi România, stat membru al UE, este candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Are o majoritate vorbitoare de limba română şi o minoritate numeroasă vorbitoare de limba rusă, iar puterea politică a oscilat timp de decenii între partidele care susţin legături mai strânse cu Europa şi cele care doresc relaţii mai bune cu Moscova, explică Reuters.