Putin vrea să rămână lider pe viață, dar nu s-a hotărât cum

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 01.02.2020 - 11:01
VARIANTE Președintele Rusiei, 
Vladimir Putin, îi arată 
fostului premier Dmitri Medvedev, fidelul său, un viitor care 
nu s-a clarificat întru-totul - Foto: Getty Images

Președintele rus s-ar putea să nu aibă încă un plan bine definit. El testează doar reacțiile opiniei publice și ale elitei ruse, pentru a găsi cea mai bună variantă

SHARE

„Putin este un tactician iscusit, dar un strateg deplorabil“, i-a spus odată Gleb Pavlovski, cel mai longeviv consilier al președintelui Rusiei, jurnalistului revistei americane „Time“, Simon Shuster.

Ziaristul și-a reamintit de aceste cuvinte într-o analiză dedicată planurilor lui Putin de a-și conserva puterea, publicată în „Time“, în care evaluează propunerile de modificare a Constituției avansate de liderul de la Kremlin. 

Analiza este intitulată „O revoluție nesângeroasă. Planurile lui Putin de a rescrie Constituția Rusiei îi vor permite să conducă și în anii ce urmează“.

Aceasta este practic singura concluzie ce poate fi trasă după ultimele mutări ale lui Putin: scopul său este să-și conserve puterea până la sfârșitul vieții.

„În loc să stabilească o strategie pe termen lung, de care să se și țină, lui Putin îi place să păstreze mai multe opțiuni deschise.

În funcție de cum evoluează opinia publică pe un anume subiect și de riscurile care vin la pachet, Putin ia o decizie pe termen scurt și se asigură că își lasă suficient spațiu, pentru a putea schimba direcția dacă este necesar“, explică Pavlovski. 

O caracterizare ce ne poate ajuta să intuim ce se află în spatele recentului său plan.

Limite stricte

Potrivit lui Pavlovski, Vladimir Putin nu a tolerat niciodată limitele stricte ale puterii sale, în special cele prevăzute în Constituția țării.

Acest lucru a fost extrem de clar în 2008, când limitarea numărului de mandate prezidențiale la două l-a forțat să părăsească funcția de președinte.

Apoi a găsit o modalitate să rămână la putere cu minime încălcări ale Constituției. În loc să modifice legea fundamentală - deși avea pârghii puternice în acest sens -  Putin a anunțat că face rocada cu Dmitri Medvedev și preia funcția de premier.

În loc să urmărească o
strategie pe termen lung,
lui
Putin îi place să păstreze
mai
multe opțiuni deschise

Odată ajuns la Kremlin, Medvedev a extins durata mandatului prezidențial, de la 4 la 6 ani. În 2011, când s-au împlinit patru ani din mandatul său, s-a dat la o parte, permițându-i lui Vladimir Putin să se întoarcă pe funcția de președinte, de data aceasta pentru două mandate de câte șase ani fiecare.

Încă din 2008, remarcă revista „Time“, deși Putin avea în față două mandate pline, ce  tocmai fuseseră extinse, apropiații Kremlinului au început să șoptească pe la colțuri despre ce urmează. Unii au denumit această problemă „Operațiunea 2024“, anul în care Putin trebuie să decidă dacă - sau, mai degrabă, cum - va rămâne la putere după ce i se termină ultimul mandat prezidențial.

„Pare că operațiunea a debutat pe 15 ianuarie 2020, la doar o zi după ce rușii s-au întors din lunga vacanță de iarnă“, scrie „Time“.

Modificări constituționale

În discursul său anual despre „Starea Națiunii“, Putin și-a făcut publică dorința de a reforma Constituția Rusiei. „Cred sincer că este timpul să facem o serie de schimbări în legea fundamentală“, a spus Putin.

La scurt timp, guvernul condus de Dmitri Medvedev a demisionat în bloc, nu din spirit de frondă, ci pentru a pava drumul către schimbările dorite de Putin.

Acestea nu vor cataliza procesul democratic în țară, ci îi vor oferi lui Putin mai multe opțiuni de a rămâne liderul Rusiei, indiferent de funcția formală pentru care va opta în viitor.   

Detaliile planului său sunt destul de vagi și, în mare măsură, înșelătoare. „Ați vrut o revoluție nesângeroasă? Iat-o!“, a scris pe Twitter Margarita Simonian, una dintre purtătoarele de mesaje favorite ale lui Putin, care conduce rețeaua de televiziune Russia Today.

Având în vedere că Dmitri Medvedev i-a căzut victimă, scrie „Time“, nu a fost chiar fără vărsare de sânge.

Aceasta în ciuda faptului că „premierul este sosia sa perenă, dublura care îi execută cascadoriile, care-i aduce paharul cu apă de când erau amândoi niște oficiali de provincie, la Primăria din Sankt
Petersburg“, după cum îl caracterizează jurnaliștii americani.

După ce Medvedev a anunțat că demisionează împreună cu guvernul său, Putin a sugerat că acesta a acceptat un post nou creat: președinte adjunct al Consiliului de Securitate de la Kremlin, care supervizează domeniul apărării naționale.

Oricât de pompos ar suna această titulatură, este o retrogradare a lui Medvedev, care, vreme de opt ani, a fost al doilea în ierarhia formală a statului.

Vacantarea posturilor de miniștri a stârnit în Rusia o amplă dezbatere despre cine ar trebui să fie numiți în noul guvern. „Într-o țară în care puterea a fost concentrată în mâinile unui singur om, în ultimele două decenii, orice polemică pe seama posturilor guvernamentale abia dacă are vreo consecință.

Mai mult, este chiar o distracție pentru Vladimir Putin, care se concentrează pe implementarea planului său pentru 2024“, punctează „Time“.

Instituția, aflată până acum în umbră, ale cărei puteri urmează a fi crescute, prin reforma constituțională propusă de Putin, este Consiliul de Stat, pe care Putin l-a creat în 2000, anul în care s-a instalat la putere.

Compus din guvernatori regionali și alți oficiali selectați de Putin, Consiliul a fost gândit să funcționeze ca un organism consultativ al Kremlinului, dar realitatea a demonstrat că a fost doar un apendice al statului a cărui utilitate este incertă.

Putin a propus ca Consiliul de Stat să primească puteri sporite. „Are sens ca statutul și rolul Consiliului de Stat să fie clar definit prin intermediul Constituției“, a spus Putin.  El nu a dat prea multe detalii la ce se referă mai exact.

Propunerea i-a făcut însă pe unii observatori ai scenei politice din Rusia să speculeze că, după ce își va încheia mandatul de președinte în 2014, Putin va prelua șefia Consiliului de Stat și va continua să conducă Rusia din această poziție.

„Putin vrea să devină șeful Consiliului de Stat, ale cărui puteri vor fi sporite și va deveni o instituție-cheie în luarea deciziilor, pentru că reunește reprezentanți ai președinției, guvernului sau pe guvernatori“, a scris pe Facebook Tatiana Stanovaia, expert la think-tank-ul Carnegie Center din Moscova.

„În mod evident, un Consiliu de Stat cu puteri mult sporite poate funcționa ca un Kremlin de facto. Cel puțin asta s-a înțeles din confuzia pe care a creat-o Putin cu discursul privind Starea Națiunii.

Dacă ar fi să ne luăm după comportamentul său din trecut, s-ar putea ca președintele Rusiei să nu fi decis încă ce variantă preferă pentru a-și conserva puterea. 

Deși mai sunt patru ani până la finalul mandatului său de președinte, este limpede că Operațiunea 2024 este în plină desfășurare.

Evoluția sa ulterioară depinde de factori care sunt greu de prevăzut. Cum va răspunde publicul rus la ideea de lider pe viață?

Cât de puternice sunt loialitățile elitelor rusești față de noua fază a putinismului? Aceste întrebări vin cu riscuri pentru Putin, dar el crede că poate supraviețui lor“, conchide revista „Time“.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -