„Palmă” istorică dată României de Austria în problema Schengen. Niciun alt stat nu a mai pățit asta!

Într-o conferință de presă susținută la Ministerul Afacerilor Interne, ministrul Cătălin Predoiu a vorbit despre umilința la care este supusă România din partea Austriei, subliniind importanța finalizării procesului de aderare a României la spațiul Schengen în contextul european actual.

„Palmă” istorică dată României de Austria în problema Schengen. Niciun alt stat nu a mai pățit asta!

"Schengen nu este un dosar important doar pentru România, este un dosar important pentru Europa şi rezolvarea lui în anul 2024 va demonstra coeziunea europeană şi faptul că acest proiect funcţionează într-un context în care un curent din ce în ce mai important antieuropean se face auzit în multe state din Europa.

România îndeplineşte criterii tehnice de 14 ani. Ne bucurăm că anul trecut s-a făcut un pas important, găsind o cale comună de rezolvare şi colegii austrieci, puternic sprijiniţi de ţările europene şi de Comisia Europeană, puternic sprijiniţi de Germania, şi am reuşit să generăm decizia Consiliului din decembrie 2023, dar acest pas trebuie continuat cu următorul, privind frontierele terestre", a declarat Cătălin Predoiu.

Ministrul Predoiu, sub care s-a petrecut ultimul eșec al negocierilor pentru o aderare completă a României la Schengen a precizat că, de-a lungul timpului, în spaţiul de liberă circulaţie au mai fost ţări care au aderat în etape, dar s-a știut încă de la început calendarul complet de aderare (inițial cu frontierele aeriene și ulterior cu frontierele terestre, ceea ce România nu are în momentul actual, iar Austria nici nu vrea să audă de așa ceva.

Citește și: Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru: Karner: "Avem interese"

"Istoria Schengen nu cunoaşte niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în Schengen şi cu altele în afara Schengen. Credem că istoria va fi confirmată în acest an, în 2024, şi România va finaliza acest dosar cu sprijinul statelor membre, al Comisiei şi într-o bună cooperare cu Austria", a punctat Predoiu.

Potrivit ministrului de Interne, România are „un dialog bun” cu Austria și țara noastră performează "la vârf" în Europa în combaterea migraţiei ilegale.

Citește și: Speranță pentru Schengen terestru în România. PE cere verificări rapide la frontiere pentru camioane

"România performează la vârf în Europa în combaterea migraţiei ilegale. O demonstrează nu numai cifrele noastre, ci şi cifrele Frontex, cifrele Comisiei Europene publicate periodic în Eurobarometrul Schengen, dar şi cifrele bilaterale ale vecinilor noştri.

Am confirmat acest lucru inclusiv cu domnul ministrul Karner (ministrul austriac de interne - n.r.) acum două - trei săptămâni. Dialogul bun pe care îl avem cu colegii austrieci a contribuit la soluţia de anul trecut şi va fi o bază şi pentru soluţia mai departe pentru frontierele terestre.

Citește și: Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”

Aceasta este modalitatea europeană de lucru şi noi am exersat-o cu succes anul trecut. Şi, ca la fotbal, nu schimbăm tactica ce ne-a adus un rezultat", a afirmat ministrul român al Afacerilor Interne.

În sprijinul României, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a reiterat sprijinul ferm al Germaniei pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen. "Schengen este o realizare importantă a proiectului nostru european. Acum este foarte important să arătăm solidaritate și forță", a subliniat oficialul german.

Austria a rămas singura țară din Schenge care refuză accesul terestru al României și Bulgariei, invocând o temă falsă - migrația ilegală.

Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru: Karner: "Avem interese"

"Ştim cu toţii că există o mare presiune a migraţiei ilegale în Europa. Aşadar, noi avem aici interese comune, am lansat demersuri comune tocmai pentru a întări acest sistem", a declarat Gerhard Karner, în ciuda faptului că chiar și cifrele oficiale europene FRONTEX, care contabilizează migrația ilegală din Europa, îl contrazic total în această privință.

"Vreau să vorbesc clar că într-adevăr nu am reproşat nimic în mod direct Bulgariei şi României”, a subliniat Karner ca ține România de 2 ani la porțile Schengen.

Minciuna austriacă ne ține în afara Schengen. Cifrele adevărului

Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:

1. Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
   
   
2. Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
   
   
3. Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
   
   
4. Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
   
   
5. Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
   
   
6. Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
   
   
7. Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.