Fost ministru de Externe al Marii Britanii: Frustrarea lui Macron, NATO și implicațiile geopolitice

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 28.12.2019 - 01:28
Militari din Legiunea Străină mărșăluiesc pe Champs-Élysées din Paris, în cadrul paradei de Ziua Națională a Franței, 14 iulie

Clubul Valdai, celebrul think-tank al Kremlinului, inventariază avantajele apropierii NATO - Rusia, sub semnătura unui fost șef al diplomației britanice.

SHARE

Sir Malcolm Rifkind, fost ministru de Externe și al Apărării al Marii Britanii, între 1992-1997, a scris o analiză pentru Valdai Club, un think-tank și forum de discuții cu sediul la Moscova, înființat în 2004.

Analiza a fost publicată pe 19 noiembrie și este intitulată „Frustrarea lui Macron, NATO și implicațiile geopolitice“.

„Declarațiile lui Macron despre NATO au provocat o furtună. Dar asta s-a așteptat întotdeauna de la președinții Franței, de la generalul de Gaulle, în anii  ’60, încoace. Spre deosebire de Gaulle, Macron a fost moale.

Macron a zis că NATO este în «moarte cerebrală», dar De Gaulle a mers și mai departe. A retras Franța din Comandamentul NATO pentru că nu a acceptat comanda americană pe timp de pace“, și-a început Rifking analiza.

În opinia sa, „afirmațiile lui Macron au fost exagerate, dar au identificat o reală problemă, care, în mod surprinzător, a apărut în urma abordării incoerente și disfuncționale a lui Donald Trump în privința NATO“.

Liderul de la Casa Albă le-a reproșat aliaților că nu cheltuie suficient pentru apărarea colectivă a Europei, dar și-a ignorat partenerii din NATO când a inițiat acțiuni în Afganistan și în Siria, alături de Turcia, fără să-i consulte.

Cu Merkel în pragul pensionării și britanicii ieșiți din joc, remarcă Rifkind, Emmanuel Macron este liderul incontestabil al Europei. El vrea ca UE să fie autonomă din punct de vedere al apărării, în cazul, puțin probabil, că SUA își va retrage angajamentele care decurg din Articolul 5 al Tratatului NATO.

Ca majoritatea puterilor europene, cu excepția Marii Britanii și Poloniei, Franța nu cheltuie 2% din PIB pentru apărarea colectivă în cadrul NATO.

Aspirațiile lui Macron, insistă fostul ministru britanic de Externe, ar însemna creșterea substanțială a cheltuielilor pentru apărare a țărilor membre, inclusiv de către Franța.

„Dar retorica Franței în legătură cu Armata Europeană nu poate deveni realitate, chiar și cu cheltuielile pentru apărare crescute, dacă UE nu se transformă dintr-un parteneriat de țări suverane într-o uniune federală.

Chestiuni legate de pace sau război nu pot fi decise de o majoritate calificată. Europenii nu sunt pregătiți pentru un asemenea grad de integrare politică și cel mai probabil nu vor fi în deceniile ce urmează“, argumentează Rifkind.

El analizează apoi cazul Chinei, subliniind că „au fost discuții dacă NATO ar trebui să ia poziție în legătură cu creșterea puterii ei militare“.

„Tradițional, Europa are legături comerciale și economice cu China. Creșterea militară a Chinei a fost mai mult o problemă a SUA, care este o putere în Pacific, preocupată de propria securitate și angajată în apărarea Japoniei, Coreei de Sud și Taiwanului.

Distanța dintre Europa și China se micșorează dramatic. China este o putere maritimă, chiar dacă nu are o flotă foarte mare, dar are o rețea de baze și porturi din sudul Chinei până în Orientul
Mijlociu. A lansat deja inițiativa «O centură, un drum», care are implicații geopolitice substanțiale pentru Europa“, punctează Malcolm Rifkind.

__________________________________

CITEȘTE ȘI

De ce vrea Franța să se predea Rusiei

„Nu-l lăsați pe Macron să scrie epilogul NATO!”

__________________________________

Opinia experților

Din cauza schimbărilor geopolitice asistăm, în opinia lui Emmanuel Macron, la sfârșitul hegemoniei
Occidentului, iar Vestul trebuie să coopereze cu Rusia pentru a crea un nou climat de securitate în Europa.

„Președintele Franței nu îi confruntă neapărat pe decidenții de la Bruxelles și Washington, pur și simplu subliniază o realitate de care cele două capitale sunt conștiente.

Balanța globală de putere s-a schimbat ireversibil și alianța transatlantică trebuie să se adapteze realităților unei lumi multipolare“, spune Samir Saran, președinte al Observer Research Foundation din New Delhi (India).

Rifkind îl completează: „Pentru prima dată în 2.000 de ani există o rută pe pământ între China și Europa (Inițiativa «O centură, un drum»- n.red.), de care nu beneficiază doar câțiva comercianți de mătase.

În loc ca Asia Centrală să fie o barieră masivă între Europa și China, avem deja trenuri de mare viteză care transportă mărfuri în ambele direcții, în fiecare săptămână.

E doar o chestiune de timp pentru a fi implementate proiecte majore de drumuri, conducte, căi ferate, care nu au existat înainte“.

Accesul facil între diferite țări și regiuni ale globului, punctează britanicul, are implicații militare și geopolitice. Potrivit lui, „dacă relațiile dintre China, pe de o parte, și Marea Britanie, Germania și Franța, pe de alta, se vor deteriora, NATO va trebui, într-adevăr, să se preocupe de un aspect care nu a fost relevant în trecut“.

„Din fericire, nu suntem în acest punct în prezent. Dar e nevoie de un nivel îmbunătățit de leadership de stat, nu doar în relația China-SUA, dar și între China și Europa, pentru a asigura pacea și prosperitatea reciprocă“, conchide fostul diplomat.

Ce este Clubul Valdai

Clubul de dezbateri Valdai este un think-tank cu sediul la Moscova, înființat în 2004. A fost numit după Lacul Valdai, din apropierea orașului Veliky Novgorod, unde a avut prima întâlnire a Clubului.

Conferința Valdai este strâns legată de președintele Vladimir Putin, care s-a întâlnit cu participanții în fiecare an, de la înființarea ei.

Printre înalții oficiali ruși care participă se numără Dmitri Medvedev, premier și fost președinte, Serghei Ivanov, fost șef al Administrației Prezidențiale, Serghei Lavrov, ministru al Afacerilor Externe, Serghei Șoigu, ministru al Apărării.

Daniel W. Drezner, profesor de politici internaționale la Școala de Drept și Diplomație Fletcher, din cadrul Universității Tufts, descrie Valdai „drept echivalentul rusesc al Davos“, care influențează linia oficială de guvernământ din Rusia și conferă legitimitate acțiunilor guvernului, acuzat de multe ori de intervenții ilegitime.

__________________________________

CITEȘTE ȘI

De ce vrea Franța să se predea Rusiei

„Nu-l lăsați pe Macron să scrie epilogul NATO!”

__________________________________

Nikolai Petrov, de la Centrul Carnegie din Moscova, a catalogat Valdai drept „un instrument de propagandă al Kremlinului“, iar sociologul rus Lilia Șevțkova a criticat conferințele Valdai într-un articol intitulat „Idioții utili ai lui Putin“.

Marcel H. Van Herpen identifică Valdai drept un efort de soft power al Kremlinului în slujba obiectivelor de politică externă ale Rusiei, prin care oficialii guvernamentali ruși folosesc conferința pentru a obține bunăvoință din partea intelectualilor occidentali, prin care creează oportunități de
networking între Rusia și elitele occidentale și creează un „teren de încercare“ pentru inițiativele de politică externă ale Kremlinului.

Angus Roxburgh notează că Valdai a jucat un rol-cheie în eforturile guvernului rus de a îmbunătăți imaginea lui Putin și a manipula opinii din exteriorul țării.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -