Dar chiar dacă nu se ajunge la o decizie în acest interval de timp, acesta poate să nu fie sfârșitul lobby-ului, consultărilor și convingerii țărilor din UE până la sfârșitul anului. Există chiar și o posibilitate teoretică ca acestea să continue în primele câteva săptămâni din 2023.
Citește și: De ce merită România în Schengen. Argumentele care demonstrează că Austria e abuzivă
Când va avea loc votul?
Acest lucru trebuie făcut în unanimitate de miniștrii de interne și justiție din statele Acordului Schengen la Consiliul UE, programat în perioada 8-9 decembrie. Nu a fost încă finalizată ordinea de zi, așa că votul ar putea avea loc joi (mai probabil) sau vineri. Totul ar trebui clarificat după o întâlnire la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre UE, pe 7 decembrie, miercuri, pentru a fi pregătiți din timp pentru întâlnire.
Ce se va vota?
Se pregătesc două voturi: unul pentru Croația și al doilea pentru Bulgaria și România. Modul exact în care se va face acest lucru depinde de un set de factori, pentru care președinția cehă a Consiliului UE caută un echilibru.
Bulgaria și România pot fi separate?
„Împachetarea” Bulgariei și României se datorează faptului că cele două țări au intrat împreună în UE și astfel a fost menținut procesul lor de integrare în următorii ani. O excepție de la acest principiu este mișcarea către Zona Euro, de care Bucureștiul spune că nu este interesat deocamdată, în timp ce Sofia se află în „sala de așteptare” a monedei unice și speră să o folosească pentru a înlocui leva peste un an.
Despărțirea lor este teoretic posibilă, dar nu se poate întâmpla la reuniunea din 8-9 decembrie și la acest nivel.
Deci se lucrează pentru un compromis
Da. Iar pentru el, atât olandezii (ca cei mai aprinși critici), cât și bulgarii (ca cei mai expuși riscului de izolare, deocamdată) trebuie să ofere ceva și să facă concesii legat de ceva. Și nu numai ei, ci și românii, austriecii, suedezii, danezii.
Franța, ca țară care a conferit dinamică procesului în timpul președinției sale a Consiliului UE în prima jumătate a anului, ar trebui să nu abandoneze cu ușurință această prioritate a sa privind extinderea Schengen. Ea poate face lobby pentru extindere și ca membru al Troicii de fost, actual și viitor președinte al Consiliului (Franța – Cehia – Suedia).
După 1 ianuarie, o nouă țară intră în acest format – Spania -, în calitate de președinte rotativ, în a doua jumătate a anului 2023.
De ce natură este acest compromis?
Cele de mai sus arată de ce este foarte dificil de speculat asupra acestei probleme. Compromisul poate lua o formă tehnică – de exemplu, o decizie privind introducerea treptată a unei frontiere Schengen pentru Bulgaria și România.
Modelul este cunoscut de aproape un deceniu și presupune, conform unui grafic clar, să călătorească mai întâi fără verificări ale pașapoartelor la aeroporturi, apoi în porturi și în final la granița terestră. Dar este mai complicat de implementat – în practică cele două țări se vor găsi pentru o vreme în regimuri diferite de trecere a diferitelor părți ale granițelor.
Compromisul poate avea și o formă politică, chiar radicală. Miniștrii pot decide joi că nu pot ajunge la un acord la nivelul lor și să trimită problema liderilor statelor membre, potrivit Rador.
