Hotărârea Curții de Casație marchează un obstacol major pentru Lafarge, care este acuzat că a plătit 13 milioane de euro grupurilor jihadiste, inclusiv ISIS, pentru a-și menține fabrica de ciment din nordul Siriei în primii ani de război, potrivit AFP.
Lafarge, care a fuzionat în 2015 cu grupul elvețian Holcim, a recunoscut că filiala sa siriană a plătit intermediari pentru a negocia cu grupurile armate pentru a permite circulația personalului și a mărfurilor în interiorul zonei de război.
Curtea de Apel din Paris a respins, în 2019, acuzația de crimă împotriva umanității, acceptând că plățile nu aveau drept scop contribuirea la atrocitățile comise de ISIS.
Cu toate acestea, a decis ca compania să fie urmărită penal pentru alte trei acuzații - finanțarea terorismului, încălcarea embargoului UE și punerea în pericol a vieții altora.
11 foști angajați ai Lafarge Cement Syria (LCS) au contestat decizia la Curtea de Casație, cu sprijinul ONG-urilor.
Înlăturând concluziile instanței inferioare privind complicitatea, cea mai înaltă curte din Franța a decis că „o entitate poate fi complice la crime împotriva umanității, chiar dacă nu are intenția să se asocieze crimelor comise”.
„Plătirea în cunoștință de cauză a câtorva milioane de euro către o organizație al cărei scop unic era exclusiv criminal este suficientă pentru a constitui complicitate, indiferent dacă partea în cauză acționa pentru a desfășura o activitate comercială", a motivat Curtea.
Judecătorii au adăugat că „numeroase acte de complicitate” vor rămâne nepedepsite dacă instanțele ar adopta o interpretare mai blândă.
Citește și
EXCLUSIV Ciucă, un nou pretext să nu semneze contractul pentru corvete: face un audit al licitației
Trupe speciale americane au fost desfășurate în secret în Taiwan de cel puțin un an
Decizia nu înseamnă totuși că Lafarge va fi automat judecat cu privire la cele mai grave acuzații aduse unei companii franceze în legătură cu acțiunile sale într-o țară străină în ultimii ani.
În schimb, instanța a trimis problema înapoi magistraților de instrucție pentru a reconsidera acuzația de complicitate.
De asemenea, a anulat decizia instanței inferioare de a menține acuzația de a pune în pericol pe alții, spunând că nu este clar dacă legislația muncii franceză s-a aplicat în caz și, de asemenea, a trimis această întrebare anchetatorilor.
Precedentul Shell
Însă Curtea a confirmat acuzația de finanțare a terorismului, pe care Lafarge a luptat să o respingă.
În afară de companie, opt directori Lafarge, inclusiv fostul director executiv Bruno Laffont, sunt acuzați de finanțarea unui grup terorist și punerea în pericol a vieții altora.
Lafarge a părăsit Siria în septembrie 2014 după ce ISIS i-a confiscat fabrica din Jalabiya, la 150 de kilometri nord-est de capitala regională Alep.
Compania nu este prima multinațională care este acuzată de complicitate la crime împotriva umanității în legătură cu activitatea sa într-o țară în care oamenii au suferit grave încălcări ale drepturilor.
Dar astfel de cazuri au fost rareori aduse în judecată.
Doisprezece nigerieni l-au dus pe gigantul energetic anglo-olandez Shell în instanță în SUA, acuzându-l că a instigat la ucideri extrajudiciare, tortură, viol și crime împotriva umanității în Delta Nigerului în anii '90.
În 2013, Curtea Supremă a SUA a respins cazul, spunând că instanțele americane nu aveau competență în acest sens.
