Parlamentul iranian a ratificat miercuri, 21 mai 2025, un parteneriat strategic pe 20 de ani cu Rusia, formalizând o alianță largă care extinde cooperarea militară și economică între cele două națiuni puternic sancționate, potrivit mass-media de stat din Iran, informează Newsweek.
Măsura a venit în contextul în care negocierile nucleare dintre Teheran și Washington sunt sub semnul întrebării, sporind temerile legate de o nouă criză în Orientul Mijlociu, președintele american Donald Trump amenințând cu o posibilă acțiune militară dacă nu se ajunge la un acord.
Citește și: Noua „găselniță” a lui Putin: Ucraina trebuie să se închine la Biserica Ortodoxă rusă
Iran sfidează SUA cu „binecuvântarea” lui Putin. A încheiat un pact de apărare cu Rusia pe 20 de ani
Parteneriat strategic Iran - Rusia adâncește alinierea Iranului la Rusia într-un moment în care ambele țări sunt supuse unei presiuni intense din partea sancțiunilor occidentale.
Pentru Teheran, pactul oferă o protecție strategică în contextul în care negocierile nucleare cu SUA se clatină din cauza îmbogățirii uraniului.
Pentru Moscova, acesta asigură un partener esențial în Orientul Mijlociu, în contextul războiului în curs din Ucraina și al izolării crescânde față de Occident.
Citește și: Rusia pregătește invazia în Europa. Ce anunță mișcarea strategică a lui Putin la granița NATO
Momentul ales subliniază, de asemenea, o realiniere geopolitică mai amplă, pe măsură ce Iranul și Rusia încearcă să conteste influența SUA prin construirea unor cadre economice și de apărare alternative.
Pactul ratificat acum de parlamentul de la Teheran a fost semnat de președinții Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian în ianuarie și ratificat de legislativul rus în aprilie.
Acesta include exerciții militare comune, schimbul de tehnologie de apărare și coordonarea împotriva amenințărilor comune.
Cu toate acestea, pactul nu prevede o clauză de apărare reciprocă, reflectând prudența Moscovei în a se implica în conflictele regionale ale Iranului.
Citește și: Putin vrea război la Marea Neagră. Miza: Coridorul Mijlociu, rută de comerț ce trece și prin România
Iranul colaborează demult cu Rusia
De exemplu, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed utilizate pe scară largă în conflictul din Ucraina, sporind capacitățile de atac ale Moscovei.
Iranul colaborează, de asemenea, cu Rusia pentru a produce drone pe plan intern, pentru a evita sancțiunile occidentale și penuria de aprovizionare.
Oficialii occidentali au acuzat, de asemenea, Teheranul că furnizează rachete balistice Rusiei, acuzații pe care Iranul continuă să le nege.
Acordul vizează și eludarea sistemelor financiare occidentale
Noul acord Iran - Rusia vizează și eludarea sistemelor financiare occidentale prin conectarea infrastructurilor naționale de plată, peste 95 % din comerțul bilateral realizându-se în ruble și riali.
Un acord separat de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia a intrat în vigoare săptămâna trecută, reducând tarifele și stimulând comerțul.
Rusia s-a angajat, de asemenea, să sprijine Iranul în dezvoltarea sectorului său de energie nucleară, inclusiv prin construirea de unități suplimentare de energie nucleară.
Negocierile nucleare SUA - Iran
Negocierile nucleare dintre Iran și SUA aflate în desfășurare au ajuns într-un impas. Iranul a declarat că nu va opri îmbogățirea uraniului și nu își va demantela programul de rachete, în timp ce SUA solicită concesii semnificative.
Ultima întâlnire din 11 mai a fost descrisă de Iran drept „dificilă, dar utilă”, în timp ce un oficial american a declarat că administrația a fost „încurajată”. Araghchi a declarat recent reporterilor că Omanul va anunța în curând în mod oficial data și locul celei de-a cincea întâlniri Iran-SUA.
Marți, 20 mai, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și-a exprimat scepticismul faţă de rezultatul negocierilor nucleare, care se află în curs, între Iran şi Statele Unite, relatează AFP.
”Nu cred că (actualele negocieri nucleare) vor conduce la vreun rezultat”, a declarat într-un discurs, la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei.
Negarea dreptului Iranului de a îmbogăţi uraniu este o ”mare greşeală”, a denunţat el.
Iranul şi Statele Unite, inamici de 40 de ani, au început la 12 aprilie negocieri importante, mediate de sultanatul Oman, în dosarul nuclear iranian.
Oficiali americvani şi-au exprimat în mod public opoziţia faţă de orice îmbogăţire a uraniului de către Iran.
Teheranul, care îşi apără un drept la energia nucleară civilă, consideră această cerere drept o linie roşie, spre deosebire de prevederite Tratatului de Neproliferare (TNP) a armamentului nuclear, pe care Iranul l-a semnat.
Duminică, şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi, negociatorul-şef iranian în aceste negocieri, a anunţat că Iranul va continua să îmbogăţească uraniu ”cu sau fără acordul” Statelor Unite.
Interlocutorul său american, emisarul american pentru rientul Mijlociu Steve Witkoff, aprecia anterior că Statele Unite ”nu pot autoriza nici măcar o capacitate de îmbogăţire a uraniului de 1%” a Iranului.
Statele Unite au fost retrase în 2018 din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian de către Donald Trump.
Franţa, Germania şi Regatul Unit, dar şi China şi Rusia sunt părţi ale Acordului de la Viena.
Textul prevedea o ridicare a sancţiunilor internaţionale impuse Iranului în schimbul unei încadrări a programului nuclear iranian prin Agenţia Internaţional a Energiei Atomice (AIEA).
Potrivit acestei oraganizaţii ONU, Iranul îşi respecta angajamentele până la retragerea lui Trump, care a reimpus şi multiplicat sancţiuni americane.
Negocierile între Theheran şi Washington vizează încheierea unui nou acord care să împiedice Iranul să se doteze cu arma atomică, în schimbul unei ridicări a sancţiunilor care paralizează economia iraniană.
Iranul dezminte orice ambiţie militară a activităţilor sale nucleare.
Iranul îmbogăţeşte în prezent uraniu la nivelul de 60%, cu mult peste un prag de 3,67% stabilit prin Acordul de la Viena, dar sun nivelul de 90% necesar unei utilizări militare, potrivit AIEA.
Donald Trump şi-a relansat, după ce s-a întors la Casa Albă, politica ”presiunii maxime” impuse Iranului, pe care l-a chemat în martie să negocieze, ameninţându-l totodată să-l bombardeze în cazul unui eşec al diplomaţiei.
