Întâlnirea Papei Francisc cu clericul Al-Sistani în orașul sfânt pentru șiiți Najaf a marcat o premieră istorică, fiind prima dată când un papă s-a întâlnit cu un cleric șiit senior.
Primul summit care a avut loc vreodată între liderii spirituali ai două mari credințe, Biserica Romano-Catolică și Islamul Shia, a fost organizat minutios în lungi negocieri, marcând un eveniment fără precedent în istoria ecumenică.
Această întâlnire are un impact dincolo de granițele Irakului, mai ales în Iranul vecin, care este condus de un regim islamic șiit militant.
Papa spera să poată semna un document referitor la fraternitatea umană, precum cel pe care l-a semnat cu marele imam al Ahmed el-Tayeb, de la cel mai important centru de învățămân islamic sunnit, moscheea Al-Azar din Cairo, Egipt.
Papa Francisc a mers pe jos până la casa ayatolahului
Însă, înainte de a sosi în Irak, Papei Francisc i s-a transmis exact la ce să se aștepte: „Înaltpreasfinția Sa va oferi Sfinției Sale un mesaj rostit de pace și dragoste pentru întreaga omenire”.
În semn de respect, Francisc, 84 de ani, a mers pe jos 30 de metri pe o alee îngustă către casa modestă a clericului șiit și și-a scos pantofii la intrare.
Marelui ayatollah Al-Sistani, în vârstă de 90 de ani, care primește rar vizitatori, a făcut o excepție și s-a ridicat în picioare pentru a-l saluta pe pontif la ușă, invitându-l să intre.
Papei i s-a oferit ceai. Au fost schimbate cadouri. Cei doi au fost singuri pentru o parte a întâlnirii de 40 de minute, cu excepția interpreților.
Citește și
PREMIERĂ Papa Francisc s-a întâlnit cu marele ayatollah şiit Ali al-Sistani, în Irak, la Najaf
Aflat în Irak, Papa Francisc denunţă „terorismul care abuzează de religie”
Deși predică împotriva clericilor șiiți care dețin funcții guvernamentale, așa cum fac în sistemul iranian sub conducerea supremă a ayatolahului Ali Khamenei, și nu agreează amestecul în politică, Sistani a avut totuși intervenții în momentele cheie pentru a ghida comunitatea șiită majoritară a Irakului.
A dat o fatwa - lege - prin care a trimis membrii comunității șiite la urne la primele alegeri reale din Irak și o a doua prin care a cerut oamenilor să lupte împotriva ISIS, alimentând astfel milițiile șiite, care au fost ulterior preluate și manipulate de către generalul iranian Qassem Soleimani.
Sistani nu are apariții publice, primește rareori demnitari străini, dar este socotit în întreaga lume ca un erudit religios și cel mai important învățat al seminariilor din Najaf, cu care concurează seminariile Qom din Iran.
Teheranul, supărat că Papa l-a ales pe Sistani
Nici Teheranul și nici reprezentanți ai Qom nu au declarat nimic despre vizita papală la Najaf, însă este clar că sunt deranjați de faptul că, prin alegerea lui Sistani pentru această întâlnire, pontiful l-a recunoscut implicit ca interlocutor șef al islamului șiit, peste liderul suprem al Iranului, Khamenei.
Declarațiile publice ale lui Sistani susțin reconcilierea dintre șiiți și sunniți și pacea etnică. Dar Teheranul este opus dialogului islamic larg și, mai mult, legăturii dintre credință șiită și alte religii.
Pentru Republica Islamică, creștinismul este erezie. Creștinii, evreii și alte credințe din Iran se confruntă cu discriminare și segregare socială. Convertirea de la Islam la alte credințe este pedepsită cu moartea.
Prin urmare, dialogul interconfesional este refuzat de republica revoluționară Iran, chiar și când interacțiunea cu credința sunnită majoritară este marcată de un conflict armat, mai degrabă decât de un ecumenism intramusulman.
De aceea, în urma întâlnirii dintre Papa Francisc și Al-Sistani, se așteaptă ca Iranul să întreprindă acțiuni autoritare pentru a-și recăpăta locul dorit, de lider spiritual șiit.
Pontiful a vizitat țări predominant musulmane, inclusiv Turcia, Iordania, Egipt, Bangladesh, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite și teritoriile palestiniene, folosind aceste călătorii pentru a cere dialog inter-religios.
