Guardian: Schimbarea Maiei Sandu, prioritatea politicii externe a lui Putin. S-au cheltuit miliarde

Partidul de guvernământ pro-occidental care o susține pe Maia Sandu se confruntă cu o provocare acerbă din partea opoziției pro-ruse care este sprijintă de Rusia.

Așa începe analiza Guardian privind alegerile parlamentare din Moldova care au loc duminică.

Guardian: Schimbarea Maiei Sandu, prioritatea politicii externe a lui Putin. S-au cheltuit miliarde

Moldovenii sunt chemați să voteze duminică în cadrul unor alegeri parlamentare cruciale, care vor determina dacă această țară cu 2,4 milioane de locuitori va continua pe calea aderării la UE sau va reveni în orbita Moscovei, pe fondul zvonurilor privind interferența Rusiei.

Președinta pro-occidentală, Maia Sandu, și partidul său de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară, se confruntă cu o provocare dificilă din partea Blocului Electoral Patriotic, o alianță de partide pro-ruse, nostalgice de Uniunea Sovietică, condusă în parte de fostul președinte Igor Dodon, pe care Sandu l-a învins în 2020.

Citește și: Pericolul din alegerile din Republica Moldova. Pro-rușii, reuniți într-o alianță fals pro-europeană

„Rezultatele acestor alegeri vor defini viitorul țării nu doar pentru următorii patru ani, ci pentru mulți, mulți ani de acum înainte”, a declarat Igor Grosu, șeful PAS, care va fi probabil numit prim-ministru dacă partidul său va obține majoritatea în alegeri.

Grosu este un aliat apropiat al Sandu și al actualului prim-ministru, Dorin Recean.

Însă cursa electorală în această țară săracă situată între Ucraina și România se preconizează a fi strânsă, mai punctează jurnaliștii britanici.

Partidul Maiei Sandu, aproape la egalitate cu comuniștii

Sondajele sugerează că PAS va rămâne cel mai mare partid, dar ar putea pierde majoritatea, blocul Patriotic fiind pe locul al doilea, la mică distanță. Într-un astfel de scenariu, partidele mai mici ar putea juca un rol decisiv.

Blocul Alternativa – condus de Ion Ceban, primarul capitalei Chișinău, și de Alexandru Stoianoglo, candidatul care a ocupat locul al doilea la alegerile prezidențiale de anul trecut – a încercat să atragă alegătorii centristi deziluzionați. Deși nominal pro-european, criticii susțin că Alternativa este un spoiler favorabil Kremlinului, menit să deturneze sprijinul de la PAS, păstrând în același timp influența Moscovei.

Citește și: Dorin Recean: O administraţie prorusă la Chişinău va folosi R. Moldova pentru a ataca Ucraina

Dacă PAS pierde în mod categoric, Sandu ar putea fi nevoită să împartă puterea cu Dodon, care ar putea deveni prim-ministru. Dodon a petrecut o perioadă în arest la domiciliu, acuzat de corupție. Alianța pro-rusă pe care o conduce are un logo cu o stea roșie și albă care înconjoară o inimă cu un seceră și ciocan sovietic în centru.

Sandu, fostă funcționară a Băncii Mondiale, aleasă în 2020 pe fondul unui val de sentimente anticorupție, și-a mizat președinția pe o orientare proeuropeană. Guvernul său a organizat un referendum în octombrie anul trecut, în care moldovenii au votat cu o mică majoritate pentru consacrarea aderării la UE ca obiectiv constituțional. În aceeași zi, Sandu a fost realeasă pentru un mandat de patru ani.

„Este un test decisiv pentru Sandu”, a declarat un diplomat european la Chișinău. „Nimeni nu pare să știe ce fel de țară va fi Moldova luni.”

Moldova, între Rusia și UE

De la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova a oscilat între o traiectorie pro-europeană și una pro-rusă.

Sub conducerea lui Sandu, țara și-a accelerat eforturile de a se elibera de influența Moscovei, un efort intensificat de războiul Rusiei în vecina Ucraină. Dar umbra Rusiei a fost întotdeauna prezentă. Moscova are 1.500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune condusă de separatiști pro-ruși care s-au separat de controlul guvernului Moldovei într-un război scurt din anii 1990.

Maia Sandu - Foto: Profimedia Images

De la alegerea lui Sandu, Kremlinul a fost acuzat că lucrează agresiv pentru a o submina.

Autoritățile moldovene spun că Moscova a canalizat miliarde de dolari către partidele pro-ruse, scheme de cumpărare de voturi și campanii de propagandă menite să alimenteze sentimentele anti-occidentale.

Citește și: Fake news rusesc la Chișinău lansat înainte de alegeri: „România vrea să anexeze Moldova”

Săptămâna trecută, autoritățile au efectuat 250 de raiduri și au reținut zeci de suspecți în cadrul unei anchete privind un presupus complot susținut de Rusia pentru a incita la „revolte în masă” în jurul alegerilor.

O anchetă Reuters a dezvăluit miercuri modul în care Moscova a recrutat și plătit zeci de preoți din această țară profund religioasă pentru a îndemna enoriașii să voteze împotriva PAS.

Dezinformare și minciuni de la Moscova

Serviciul de informații externe al Rusiei, SVR, a publicat săptămâna aceasta o declarație în care susține că forțele NATO se adună în România și sunt pregătite să ocupe Moldova după alegeri, în cazul în care „falsificările grosolane ale alegerilor pregătite la Bruxelles și Chișinău” vor duce la tulburări.

Un oficial al serviciilor secrete occidentale a declarat pentru Guardian că, în ultimele luni, Moldova a devenit „prioritatea cheie a politicii externe ruse după Ucraina”. Oficialul a mai spus că echipa care se ocupă de Moldova în cadrul administrației prezidențiale ruse a fost schimbată în acest an, cu scopul de a urmări o politică mai agresivă în această țară.

Rezultatul alegerilor va fi urmărit cu atenție la Bruxelles și în alte capitale europene, unde oficialii se tem că Moscova ar putea câștiga teren într-o regiune strategică vitală, pe măsură ce își intensifică războiul hibrid pe continent.

Zelenski - „Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”

În septembrie, liderii Franței, Germaniei și Poloniei s-au deplasat la Chișinău pentru a-și manifesta sprijinul față de aspirațiile Moldovei de aderare la UE și pentru a avertiza împotriva interferenței rusești.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a repetat acest mesaj la Adunarea Generală a ONU de la New York, săptămâna aceasta. „Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”, a spus el, avertizând că Georgia și Belarus au căzut deja sub influența Moscovei.

Principala vulnerabilitate a Sandu este economia. Inflația a rămas la un nivel ridicat, iar creșterea PIB-ului a fost modestă, deși susținătorii susțin că provocările provin în mare parte din șocuri externe.

În 2022, țara a fost cufundată într-o criză energetică după ce furnizorul de energie controlat de Kremlin, Gazprom, a redus cu o treime aprovizionarea cu gaze și a dublat prețurile, într-o mișcare considerată pe scară largă ca o răzbunare politică pentru politica pro-occidentală a Sandu.

Apoi, războiul Rusiei în Ucraina a provocat șocuri în economia fragilă a Moldovei. Situată la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa, Moldova a primit mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă țară, punând presiune pe sistemul său de sănătate, serviciile publice și infrastructura. Inflația a crescut la 40% odată cu prăbușirea comerțului cu Moscova și Kievul, încheie Guardian.