Se întâmplă în Germania. Deosebirea este că acolo, statul acționează.
Ziua de 6 ianuarie 2021 rămâne în conștiința umanității drept cea a asaltului asupra Capitoliului din Washington.
Gloata care a atacat simbolul democrației americane nu a reușit răsturnarea pe care o visa.
Democrația și dreptul au supraviețuit, dar evenimentul le-a dat multora de gândit cu privire la fragilitatea lor sub asaltul dezinformării și extremismului.
Dar dacă un eveniment identic s-ar fi petrecut, cu câteva luni mai devreme, pe pământ european? La 28 august 2020, în timpul unui protest anti-restricții sanitare, câteva sute de protestatari au forțat un baraj al Poliţiei în încercarea de a urca pe treptele Reichstagului din Berlin, sediul parlamentului german.
Evenimentul a creat o undă de şoc în Germania, mai mulți lideri politici acuzând o „atingere adusă democraţiei“.
Din fericire, tentativa celor câteva sute nu a fost încununată de succes, iar Germania a fost scutită de imaginile terifiante cu atacatorii invadând clădirea oficială în căutarea deputaților, distrugând bunuri și documente.
Dar aceasta nu înseamnă că Germania, stat-pivot al Uniunii Europene, nu are o problemă cu grupurile care acționează împotriva statului și a democrației.
Alternativa pentru Germania, sub observație
La începutul lui martie, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a clasificat întreaga formațiune de dreapta Alternativa pentru Germania „suspectă de extremism“.
Aceasta deschide calea punerii sub supraveghere și folosirii serviciilor de informații - de exemplu, prin recrutarea de colaboratori din sânul AfD, care să furnizeze note informative pentru serviciul german de informații interne.
La scurt timp, supravegherea a fost suspendată de un tribunal german, până la pronunțarea instanței superioare.
Același serviciu a anunţat la începutul lunii mai că va ţine sub observaţie şi mişcarea coronascepticilor numită „Querdenken“ (ceea ce s-ar putea traduce prin „gândire colaterală“).
Serviciul german consideră că mişcarea s-a radicalizat şi acţionează acum nu doar pentru a contesta măsurile sanitare, ci de-a dreptul pentru „delegitimarea statului“.
Astfel de organizaţii neagă principiile democrației și ale statului de drept, lansează pe internet teorii conspiraționiste, la care adaugă elemente antisemite şi xenofobe.
„Querdenken“ a afirmat că nu este împotriva democraţiei și că se pronunță împotriva „tuturor ideilor radicale de dreapta, radicale de stânga, extremiste de dreapta, extremiste de stânga, fasciste,
anti-umaniste“.
Amenințare cu moartea... „din greșeală“
Au șocat, de asemenea, știrile potrivit cărora fostul lider al Alternativei pentru Germania răspândea pe Facebook amenințări cu moartea la adresa Angelei Merkel. Acesta a fost reținut la începutul lunii mai de către autorități.
Pe contul lui Günter Brinker, 53 de ani, a fost reluat un apel la asasinarea cancelarului, venit dintr-un chat intern al AfD.
Mesajul a fost lansat de portalul Business Insider, care a obținut o captură de ecran a postării, vizibilă timp de aproape nouă ore. Günter Brinker a fost președintele AfD la Berlin între 2013 și 2016.
Mesajul suna astfel: „Ceea ce se întâmplă este o barbarie fără fond, iar faptul că scursura de Merkel este încă în viață mă uimește. Cred că gunoiul ăsta este atât de protejat încât nimeni nu ajunge la el sau germanii nu au sânge în vene...“.
BfV a clasificat
Alternativa pentru
Germania
„suspectă de
extremism“
Episodul a adus din nou AfD în atenția publică din Germania, după ce, în decursul timpului, și alți lideri ai formațiunii s-au făcut remarcați prin discursuri șovine sau antisemite ori îndemnuri la violență.
Organizația AfD din Berlin a încercat să minimalizeze incidentul. Dar presa a arătat că mesajul a fost citit de mai mulți membri ai grupului închis - inclusiv de soția lui Brinker, Kristen -, dar nu a primit niciun comentariu.
Ziariștii germani și-au amintit că nu a fost chiar prima greșeală a liderilor acestui partid.
În 2016, purtătoarea de cuvânt a AfD, Beatrix von Storch, susținea, de asemenea, că un mesaj prin care se cerea împușcarea femeilor și copiilor în cazurile de trecere ilegală a frontierei apăruse tot... din greșeală.
În septembrie 2020, Christian Lüht, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar din Parlament, a fost demis din funcție după ce a fost lansată o înregistrare în care acesta propunea gazarea refugiaților.
Iar prima ameninţare cu moartea semnată „NSU 2.0“ ( nume în spatele căruia se bănuiește că s-ar ascunde Blinker) a fost expediată încă din 2018. Au urmat zeci de alte mesaje violente.
Grecia: Când un partid devine „organizație criminală“
Un episod petrecut la sfârșitul lunii aprilie amintește că Germania nu este singura țară europeană care se confruntă cu extremismul și acționează.
Eurodeputatul grec Ioannis Lagos, fost membru al partidului neonazist Zori Aurii, a fost arestat de poliția belgiană, la cererea statului grec, imediat după ce parlamentul European îi ridicase imunitatea.
Eurodeputatul grec Ioannis Lagos a fost arestat de poliția belgiană - Foto: Getty Images
Lagos fusese condamnat la 13 ani şi opt luni de închisoare pentru „conducerea unei organizaţii criminale“.
Povestea a început în 2013, odată cu asasinarea muzicianului și activistului de stânga Pavlos Fyssas.
Acesta a fost înjunghiat de mai multe ori în timp ce barul în care se afla fusese atacat de un grup de 50 de indivizi înarmați.
Ancheta a concluzionat că atacul fusese gândit și organizat în structurile partidului Zori Aurii. Formațiunea era constituită pe principii paramilitare, cu grupuri de asalt care ascultau de ordinele transmise de liderii partidului.
Lagos, un lider important al partidului, fusese plasat în detenţie provizorie, la fel ca şi toată conducerea, după uciderea militantului de stânga, dar a fost pus în libertate condiţionată 18 luni mai târziu, în aşteptarea procesului. Apoi, a devenit eurodeputat în alegerile din mai 2019.
În octombrie 2020, Lagos a fost condamnat după un proces de cinci ani și jumătate, alături de alți circa
40 de membri ai Zorilor Aurii, formațiune care a fost declarată drept „organizație criminală“.
