Madaniya, cea mai mare mobilizarea a sirienilor din diaspora împotriva regimului Assad, organizată de Madaniya Network, care și-a propus să inverseze dinamica traiectoriei Siriei prin revendicarea unei agende politice în spațiul civic sirian.
Când toți ochii sunt îndreptați spre războiul Rusiei în Ucraina, Siria, ce se confruntă cu un război intern de 12 ani din cauza intervenției rușilor pentru a menține la putere regimul lui Bashar al-Assad, este lăsată deoparte.
Sirienii din diaspora, personalități și oameni de afaceri importanți au hotărât că poporul sirian a suferit prea destul ca să mai aștepte ajutor de la organismele internaționale.
Omul de afaceri Ayman Asfari, cetățean sirian și britanic, președintele platformei Madaniya, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Newsweek România despre această mișcare de amploare a Opoziției siriene față de regimul Assad.
Nesweek România: Ce este Madaniya?
Ayman Asfari : Madaniya este o inițiativă condusă de sirieni, finanțată de sirieni, independentă de influența politică și străină, ce vizează îmbunătățirea agendei politice a spațiului civic sirian.
Misiunea noastră este să ne protejăm spațiul civic și să sprijinim rolul de pionierat al societății civile în construirea viitorului Siriei.
Viziunea noastră este pentru o Sirie incluzivă, democratică și suverană, ai cărei cetățeni să fie cu toții egali în condițiile unui stat de drept.
Care este instrumentul de putere pe care Madaniya îl va folosi pentru a fi auzită de factorii de decizie aflați deja în poziții de negociere?
Madaniya valorifică resursele colective, capacitățile, cunoștințele și influența politică a actorilor civici sirieni pentru a asigura un rol de lider pentru sirieni în procesele de luare a deciziilor legate de Siria la nivel local, regional și internațional.
Sute de organizații ale societății civile siriene din toate sectoarele au depus eforturi uriașe și au avut contribuții neprețuite în a ajuta poporul sirian sub forța opresivă a regimului, menținând în același timp valorile revoltei poporului sirian.
Ne bazăm pe legitimitatea, credibilitatea și expertiza pe care aceste organizații le au pentru a fi o contrapartidă în procesele de luare a deciziilor legate de Siria.
Cum își pot revendica organizațiile societății civile siriene rolul în viața politică siriană?
Participarea activă la modelarea tuturor căilor ce pot duce la o soluție politică, în conformitate cu rezoluție 2254 a CSONU, este esențială.
Aceasta implică mobilizarea actorilor civici sirieni în cadrul valorilor dedicate înființării unui stat care respectă drepturile omului, libertățile și statul de drept.
Este important să se acorde prioritate consolidării rețelelor pentru a îmbunătăți calitatea și nivelul de includere a spațiului civic sirian în discuțiile politice privind viitorul Siriei.
Organizatorii platformei Madaniya au respins ideea intervenției străine în procesul de pace sirian. Atunci cine va ajuta societatea civilă siriană să recâștige controlul asupra țării? Și cum?
Madaniya recunoaște rolul semnificativ jucat de țările implicate în cauza siriană, subliniind importanța colaborării cu actorii internaționali în obținerea unei soluții politice pentru Siria.
Prin urmare, este esențial ca orice sprijin acordat de aceste țări să fie aliniat cu valorile societății civile siriene și cu cerințele revoluției siriene, care a debutat în 2011.
Aceasta implică demonstrarea unei dăruiri sincere față de drepturile omului și principiile democratice, acordând în același timp prioritate actorilor locali și facilitând participarea lor semnificativă la modelarea viitorului Siriei.
Este esențial ca implicarea externă să completeze vocile și aspirațiile organizațiilor locale ale societății civile siriene, fără a impune agende sau a submina implicarea locală.
Conferința de la Paris are loc pe fondul apropierii statelor arabe de regimul sirian. Siria a fost suspendată din Liga Arabă din 2011 din cauza reprimării brutale a protestelor pașnice de către regim. Acum, Liga Arabă a primit-o înapoi luna trecută. Ce s-a schimbat?
În prezent, acțiunile regimului sirian au împiedicat în mod semnificativ orice progres substanțial în procesul politic.
În plus, tendințele de normalizare au apărut pe măsură ce regimul continuă să se sustragă de la responsabilitate și să neglijeze luarea de măsuri semnificative pentru a iniția procesul politic.
Conferința noastră inaugurală este un eveniment important, unind reprezentanți esențiali ai organizațiilor societății civile siriene care împărtășesc valorile noastre.
Prin această conferință, ne-am propus să transmitem un mesaj puternic împotriva normalizării cu regimul de oprsiune al lui Assad.
În același timp, vrem să fie recunoscute eforturile neobosite ale actorilor civici sirieni care luptă cu insistență pentru un viitor democratic și pașnic pentru țara lor.
Suntem profund dezamăgiți de actualul proces de normalizare în absența unei soluții politice veritabile.
Este evident că aceste eforturi nu vor duce la rezultate pozitive și anticipăm că țările care îmbrățișează această tendință de normalizare își vor realiza în curând greșeala.
Credem cu tărie că mai mulți actori implicați în dosarul sirian vor continua să se opună ferm față de orice tentative de normalizare, în special atunci când lipsește un proces politic legitim.
Unde este sau va fi Madaniya în procesul politic definit de Rezoluția nr. 2254 a Consiliului de Securitate al ONU?
Rolul și scopul nostru se aliniază cu Rezoluția nr. 2254, subliniind angajamentul nostru de a ne asuma un rol de lider în procesul politic atât la nivel local, cât și internațional.
Acest angajament provine din conștientizarea faptului că vocea noastră colectivă, care a fost mult timp ignorată, are o valoare semnificativă în mijlocul încercărilor de a induce în eroare sirienii prin diviziuni artificiale interne și regionale.
Madaniya, ca platformă, cuprinde acum membri din toate zonele în care sunt prezenți sirienii, consolidând rețeaua noastră de relații individuale între diverși actori.
S-a spus adesea de către puterile implicate în criza siriană că Opoziția nu are un lider și o platformă care să reprezinte întregul popor sirian cu care să se discute. Credeți că o mișcare și mai mare decât cele de până acum, precum Madaniya, va putea produce un lider puternic care să reprezinte poporul sirian în negocierile privind viitorul Siriei? Sau se vor pierde prea multele organizații în discuții nesfârșite despre ceea ce trebuie făcut?
Obiectivul Madaniya nu este să acționeze ca un organism reprezentativ pentru organizațiile membre ale societății civile siriene.
Mai degrabă, se străduiește să sprijine organizațiile membre să se mobilizeze în cadrul rețelei sale, unite prin valori comune, pentru a le amplifica prezența și a le poziționa ca omologi autentici în procesele decizionale privind Siria.
De-a lungul acestei călătorii, Madaniya lucrează pentru a spori competența membrilor săi, dând putere spațiului civic sirian să contribuie în mod activ și să participe efectiv la viitorul Siriei.
Societatea civilă siriană este norocoasă să fie condusă de o mulțime remarcabilă de tineri lideri care aduc contribuții extraordinare în sectoarele unde acționează.
Recunoscându-le potențialul, credem că, dacă acești tineri lideri s-ar angaja în politică, dăruirea și expertiza lor îi fac bine adaptați pentru a-și asuma roluri de conducere și a modela traiectoria politicii siriene.
Prioritățile de răspuns umanitar pentru a ajuta sirienii care sunt strămutați în interior și refugiați în afară au fost pe agenda discuțiilor de la Paris.
Cum va fi acest lucru: ajutându-i prin furnizarea de servicii esențiale și lăsându-i să trăiască și mai mult în tabere de refugiați, după 12 ani de privațiuni? Sau îi va ajuta să se întoarcă în siguranță în țara lor, acasă, fără un regim opresor?
Discuțiile de la Paris au vizat să acorde prioritate atât asistenței umanitare imediate pentru sirienii strămutați și refugiați, cât și obiectivul pe termen lung de a obține o soluție politică care să permită întoarcerea lor în siguranță în țara lor, unde pot trăi liber și fără regimul opresiv.
Conferința noastră a consolidat câteva principii cheie, inclusiv o reafirmare a cererilor către toți actorii internaționali de a se angaja să sprijine refugiații și să le asigure protecția împotriva discriminării și a deportării forțate.
Subliniem că întoarcerea lor în siguranță, voluntară și demnă ar trebui să aibă loc numai odată ce este stabilită o soluție politică, care să garanteze condițiile necesare pentru siguranța și bunăstarea lor.
Accentul nostru este să pledăm pentru o soluție politică care să susțină principiile justiției, drepturilor omului și guvernării democratice.
Aceasta implică sprijinirea eforturilor de a trage la răspundere regimul opresiv pentru acțiunile sale, precum și eforturile pentru un acord de pace global care să garanteze siguranța, securitatea și demnitatea tuturor sirienilor.
Intenția nu este de a perpetua o situație de privare și dependență de ajutor în taberele de refugiați. În schimb, scopul este de a răspunde nevoilor umanitare imediate, urmărind în același timp un viitor în care sirienii să se poată întoarce la casele lor, să-și refacă viața și să trăiască fără regimul opresiv care le-a cauzat strămutarea.
Mai multe țări ce găzduiesc refugiați sirieni și-au arătat interesul să-i trimită înapoi în mod voluntar. Există sirieni dispuși voluntar să se întoarcă în regimul Assad? Este Siria acum o țară sigură? Ce veți face pentru a opri acest proces?
Decizia de întoarcere voluntară în Siria este una complexă și individuală, care variază între refugiații sirieni.
Este esențial să acordăm prioritate eforturilor care să asigure că orice returnare este cu adevărat voluntară, sigură și demnă, respectând standardele internaționale.
Cu toate acestea, este important să recunoaștem realitatea actuală, care se caracterizează printr-o lipsă de întoarceri voluntare reale. În schimb, asistăm la o tendință îngrijorătoare de repatriere forțată a refugiaților, adesea aliniată cu normalizarea relațiilor cu regimul Assad.
Nu trebuie să subestimăm importanța tragerii la răspundere a regimului Assad și a aliaților săi pentru crimele pe care le-au comis.
Credința noastră fermă în justiție se extinde nu numai asupra regimului, ci și asupra tuturor autorilor, indiferent de apartenența acestora, care se fac vinovați de încălcări ale drepturilor omului, de crime.
Imad Kassas: „Avem nevoie de atitudini pozitive ca să putem construi relații de viitor”
Imad Kassas, om de afaceri din România, invitat din partea comunității siriene din România la Paris, la cea mai mare întrunire a Opoziției siriene față de regimul Assad – Madaniya, ne-a acordat în exclusivitate un interviu despre cum se vor face auziții sirienii opozanți ai regimului Assad din România.
Madaniya vrea un rol pentru societatea civilă în planificarea viitorului Siriei, în respect pentru revoluția poporului sirian ce durează de 12 ani și de toți atâția ani este înăbușită. Cum poate contribui comunitatea sirienilor din România la această platformă? Prin ce acțiuni?
După cum a spus Hillary Clinton într-una dintre întâlnirile ei cu comunitățile siriene din Statele Unite ale Americii: „Voi, expatriați sirieni, sunteți o adevărată bogăție pentru țara voastră”.
Sunt peste 10 milioane de refugiați care au părăsit Siria după începerea Revoluției siriene împotriva regimului opresiv al lui Bashar al-Assad.
Au plecat pentru a scăpa de brutalitatea regimului și de starea de haos de securitate care a fost creată chiar de regim prin eliberarea a peste 2.000 de jihadiști din închisori și importul milițiilor iraniene și a forțelor ruse, cu unicul scop de a rămâne la putere în dauna poporului sirian.
Refugiații sirieni s-au integrat în societățile către care au migrat, au excelat în munca în diferite domenii, au câștigat experiență.
Aceștia se adaugă milioanelor de sirieni care au migrat în secolul trecut din cauza războiului din Levant și au reușit să formeze elite sociale și să obțină naţionalităţile ţărilor în care s-au stabilit.
Ei au trăit în libertate, democrație și în respect față de drepturile omului și au devenit un model civilizat de succes. Acest număr uriaș de sirieni, dintre care majoritatea sunt căutați de forțele de securitate la ei în țară, nu se vor întoarce în Siria, sub regimul actual, totalitar, dictatorial.
Madaniya își propune să adune și să beneficieze de aceste energii siriene în reconstruirea unui stat modern guvernat de lege și justiție, care oferă cetățenilor săi demnitate și libertate și prezintă comunității internaționale o alternativă civilizată, lideri sirieni împuterniciți prin urna de vot.
Ce înțelege Opoziția siriană, societatea civilă, prin „soluție politică” pentru Siria. Este diferit de ceea ce se înțelege în sferele marilor puteri implicate militar în Siria?
După eșecul soluției militare ca urmare a haosului creat de regim prin introducerea și facilitarea unor forțe externe care se luptă pe teritoriul sirian pentru menținerea regimului, poporului sirian nu-i rămâne decât o soluție politică în conformitate cu deciziile internaționale convenite de toate țările implicate în conflict.
Prin asta mă refer la conferințele de la Geneva și Rezoluția 2254, de la care clanul Assad se sustrage continuu găsind modalități de a o goli de conținut, deoarece existența sa este legată doar de regimul opresiv capabil să domine poporul prin forță și care inundă țările vecine cu „drogul jihadului”.
Țările sunt de acord să pună capăt conflictului, dar regimul are un interes să-l continue pentru a se asigura că rămâne coordonator al conflictelor militare de pe teritoriul Siriei. Bashar crede că este singurul legitim să conducă Siria.
Nu mai există societate civilă în Siria sub regimul Assad, deci soluție politică înseamnă orice acțiune care ar repune în drepturi poporul sirian, iar în acest scop trebuie să creăm o nouă societate civilă, care să aibă un cuvânt de spus în organizarea alegerilor, în scrierea Constituției, în negocieri, lucru care a fost până acum ignorat.
Au existat foarte multe întâlniri privind viitorul Siriei în care societatea civilă nu a fost invitată. Madanyia a chemat pentru unire organizații care au lucrat în câmpul sirian în toate domeniile privind nevoile poporului sirian. Deci știu ce să ceară și cum să ofere.
Trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pederson a declarat că există un consens internațional cu privire la Rezoluția 2254, că Siria a revenit la locul său în Liga Arabă, președintele Bashar al-Assad a participat la Summitul Arab de la Jeddah, Arabia Saudită, iar Moscova a sponsorizat calea normalizării dintre Damasc și Ankara. „Problema siriană a cunoscut un avânt diplomatic la nivel regional și internațional”, a spus Pederson.
Ce părere aveți despre acest „avânt diplomatic” al Siriei lui Bashar al-Assad, amintit de Geir Pederson?
Consider că această normalizare este ultimul argument la care recurg țările ca încercare pașnică de a schimba comportamentul regimului și de a pune capăt situației dificile actuale printr-o politică pas cu pas.
Această diplomație recentă cere regimului să elibereze deținuții, să organizeze alegeri astfel încât să participe întregul popor sirian, inclusiv cel din diaspora, să asigure revenirea în siguranță a refugiaților și a persoanelor strămutate.
Reconstrucția Siriei ar începe într-o „normalizare condiționată” cu regimul. Țările din Golf, Turcia și alte state au luat măsuri în acest sens. De exemplu, Qatarul a construit 6000 de case în nordul Siriei în zona sub control turcesc.
Dar majoritatea s-a retras din „normalizarea” cu Assad, din cauza intransigenței regimului și a refuzului acestuia de a accepta orice soluție care ar pune capăt controlului său opresiv asupra poporului.
Armele lui cu care amenință țările vecine și întreaga lume sunt terorismul și drogurile. Regimul vrea doar să elimine sancțiunile și să i se trimită bani în schimbul opririi sprijinului său pentru jihadiști și a limitării exportului de droguri. Și nu vrea niciun refugiat să se întoarcă în Siria.
Un sondaj de opinie recent realizat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați indică faptul că foarte puțini sirieni doresc să se întoarcă anul acesta.
Credeți că de un sondaj de opinie era nevoie pentru a afla dacă milioanele de sirieni care au fugit de regimul Assad vor să se întoarcă sub același regim?
Sunt peste două milioane de sirieni care sunt căutați pentru arestare imediat ce intră pe teritoriul sirian, iar legile de amnistie emise de Assad sunt condiționate și nu se aplică majorității dintre ei, pentru că motivele sunt politice.
În rest, ce persoană sănătoasă la minte ar vrea să părăsească un mediu în care se simte în siguranță, cu un salariu care îi este suficient pentru a-și susține familia în țara de azil pentru a se întoarce într-o țară în care poate fi arestat și închis fără anchetă și ucis doar pe motivul că a fugit de regim.
Salariul angajatului în Siria lui Assad este astăzi de 10 USD/ lună, ceea ce nu îi este suficient nici măcar pentru o zi, curentul ajunge doar două ore pe zi și nu există comerț pentru că Siria este supusă sancțiunilor, iar regimul și milițiile sale îi răpesc pe negustori și pe copiii lor pentru răscumpărare sau pentru a le impune o taxă de protecție.
Nimeni nu este în siguranță în Siria. Visul oricărui sirian sub regimul Assad este să iasă din Siria.
Sirianul vrea o țară care să-l trateze ca pe o ființă umană, o țară în care legea să fie respectată, să trăiască în demnitate și libertate, să intre și să iasă din țară fără o viză și aprobări de la 23 de filiale de securitate.
Madaniya, ca platformă pentru spațiului civic sirian, va investi efectiv pentru a spori competența membrilor săi și în proiecte care să fie prezente în procesele decizionale privind Siria? Există un plan de buget pentru astfel de acțiuni?
Este o platformă civilă, după cum a precizat în mod clar Ayman Asfari, președintele acesteia. Este o inițiativă siriană independentă de orice influență politică având ca scop protejarea spațiului civil sirian, adunarea energiilor și actorilor sirieni de pretutindeni pentru a contribui la realizarea unui viitor liber și democratic.
Aceștia au dreptul la acțiune politică pentru a se ajunge la o soluție și în conformitate cu dorința societății civile, cu respect față de Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU.
Bugetul platformei este asigurat în totalitate de sirieni. Sunt sute de sirieni, oameni de afaceri sirieni, care sunt capabili să finanțeze integral reconstrucția Siriei dacă țările convin asupra unui plan pentru a pune capăt situației actuale.
Teoretic, dacă fiecare expatriat sirian plătește 10 euro pe lună, avem o jumătate de miliard de euro pe lună de la sirienii din străinătate (acum, aproximativ 40 de milioane).
Suntem o bogăție, așa cum a spus Hillary Clinton.
Acum, Madaniya este în perioada de creștere, de admitere a altor organizații, de întâlniri periodice, se lucrează la programe.
Cum veți face cunoscută autorităților din România platforma Madaniya, pentru o Sirie democrată, având în vedere că este o comunitate siriană numeroasă la noi în țară?
De fapt, noi, ca sirieni în opoziție față de regimul Assad, avem o problema in comunicarea cu Ministerul de Externe al Romaniei, nu raspund la mesajele noastre si refuză să ne întâlnească.
Mai mult, refuză să întâlnească reprezentanti ai Coalitiei internaționale de Opoziție, pe care România a recunoscut-o ca fiind reprezentantul poporului sirian la Conferința de la Marrakech din 11.11.2011.
Toate țările europene susțin opoziția și se întâlnesc cu reprezentanții acesteia, cu excepția României, căreia îi este suficient să se întâlnească cu reprezentanții regimului Assad și delegațiile acestuia.
Am intrebat despre motiv sau motive și nu am primit niciun răspuns, deși România aderă la deciziile politicii externe europene si ale NATO!
Dacă România insistă să rămână pe aceeași poziție, să nu discute și cu opoziția siriană, cum a făcut și cu Irakul, nu va putea fi implicată în reconstrucția Siriei, pentru că nu cunoaște problemele poporului sirian.
O țară ar trebui să aibă o atitudine imparțială, fără să uite că viitorul unei țări depinde de popor. Cum a fost și în România după revoluție. Avem nevoie de atitudini pozitive, pe care să putem construi relațiile viitoare.
