Având în vedere imprevizibilitatea politicii realesului președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană, miniștrii apărării din cinci țări europene au emis o declarație comună pe 13 ianuarie la Helenów, Polonia.
Declarația a cinci națiuni – Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit – a arătat că „o industrie europeană de apărare puternică și lanțuri de aprovizionare vor forma o componentă crucială a descurajării. Încurajăm sectorul nostru industrial intern să coopereze, să se angajeze și să colaboreze cu industria de apărare ucraineană pentru a crea sinergii și pentru a îmbunătăți standardele și producția, care sunt esențiale pentru a le permite autoapărarea și pentru a contribui la pacea și stabilitatea în Europa”.
Europenii, deficit de 1,8 trilioane$ la cheltuielile militare. Războiul din Ucraina reface stocurile
Observatorii militari susțin însă că nu există suficienți investitori pentru industria europeană de apărare decât dacă își separă activitățile din sectorul civil (care pot fi listate pentru tranzacționare) de activitățile din sectorul militar.
Acest lucru afectează companiile de apărare mici și mijlocii din Europa, care se luptă să acceseze finanțarea necesară pentru a stimula inovarea și a crește liniile de producție, chiar dacă cererea crește din cauza războiului din Ucraina și a altor conflicte, arată eurasiantimes.com.
Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care decalajul dintre companiile americane de apărare și omologii lor europeni s-a mărit în ultimii ani.
Deși, după invadarea Ucrainei, națiunile europene și-au mărit cheltuielile pentru apărare, Europa încă reprezintă doar 20% din cheltuielile din sectorul apărării la nivel mondial, față de 42% ale Americii.
În raportul său publicat săptămâna trecută, Morningstar Inc., firma americană de servicii financiare cu sediul în Chicago, a comunicat că, deși în ultimii trei ani, țările europene au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare ca procent din PIB, în 2023, toate țările UE au rămas în urmă. Rusia și SUA (cu excepția Poloniei), doar 10 din 27 de țări ating pragul de 2% al NATO.
După anexarea Crimeei de către Rusia lucrurile s-au mai corectat
Potrivit Landscape, Apărarea Europeană a suferit „30 de ani de subinvestiții”. În timpul Războiului Rece, națiunile europene cheltuiau de obicei aproximativ 3% din PIB-ul lor anual pentru apărare. Acest lucru s-a schimbat în 1992, când amenințarea percepută a scăzut odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, ceea ce a determinat multe țări să-și reducă semnificativ bugetele pentru apărare și să realoce fonduri pentru programele sociale.
Citește și: O țară europeană declară că al Treilea Război Mondial a început. Sfârșitul lumii e aproape
În 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, aliații NATO s-au angajat să cheltuiască cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare și să-și dedice peste 20% din bugetele pentru apărare pentru echipamente noi și cercetare și dezvoltare. În ciuda acestui angajament, majoritatea țărilor nu au reușit în mod constant să îndeplinească aceste cerințe.
După Războiul Rece cheltuielile militare s-au prăbușit
De altfel, subinvestiția în apărarea europeană este cunoscută oficial sub numele de „Dividenda păcii”. Raportul Landscape calculează că dividendul pentru pace a dus la o subinvestiție de 1,8 trilioane de dolari. „Din 1992 până în 2022, țările europene au cheltuit aproximativ 5,7 trilioane de dolari SUA pentru apărare, cu 49% mai puțin decât ar fi cheltuit dacă și-ar fi menținut ratele medii de cheltuieli pentru Războiul Rece.
Citește și: În „ajunul” învestirii lui Trump, aliați NATO trimit mai multe trupe împotriva Rusiei
Când comparăm aceste cheltuieli reale cu un scenariu în care 2% din PIB a fost cheltuit în mod constant pentru apărare, dividendul de pace rezultat totalizează 1,8 trilioane de dolari SUA, marcând o reducere de 25%.
