Europa, măsuri drastice pentru securitatea Mării Negre împotriva agresiunii Rusiei. Ce rol revine României.
Uniunea Europeană vrea să înființeze un „centru de securitate maritimă la Marea Neagră” pentru a contracara acțiunile Rusiei în regiune și pentru a proteja infrastructura maritimă critică.
Planul face parte dintr-o strategie mai amplă a UE, prezentată la 28 mai de către șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, pentru a atrage cooperarea și cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Moldova, Turcia și Ucraina.
Europa, măsuri drastice pentru securitatea Mării Negre împotriva agresiunii Rusiei. Ce rol revine României
Documentul, intitulat „Abordarea strategică a Uniunii Europene față de regiunea Mării Negre”, a fost consultat de RFE/RL.
Se menționează că Bruxelles-ul ar trebui să contribuie prin „consolidarea capacităților maritime și a factorilor de monitorizare a mării, inclusiv privind observarea unui posibil armistițiu maritim, eforturile de curățare a minelor, protejarea infrastructurii critice, patrularea liniilor maritime comerciale, combaterea amenințărilor hibride, cu scopul de a descuraja viitoarele agresiuni în regiune și, atunci când condițiile permit, de a consolida pacea”.
Nu există nicio indicație cu privire la țara în care ar fi situat centrul sau ce țări ar fi incluse.
Nave militare românești în portul militar Constanța - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Textul menționează însă că acest centru ar trebui să se ocupe de aspecte precum „conștientizarea situației maritime, monitorizarea în timp real din spațiu până la fundul mării și avertizarea timpurie a potențialelor amenințări și activități rău intenționate”.
Centrul s-ar concentra pe misiuni de protejare a cablurilor submarine, a instalațiilor offshore și a operațiunilor de exploatare a gazelor și energiei eoliene în largul țărmurilor României și Bulgariei.
Turcia vrea comanda misiunilor de securitate din Marea Neagră
Documentul vine în contextul planificării de către națiunile europene a unui fel de forță de reasigurare în Ucraina în cazul unui armistițiu permanent cu Rusia.
În timp ce Regatul Unit și Franța sunt în fruntea planurilor în ceea ce privește plasarea de soldați pe teren, Turcia a sugerat deja, potrivit surselor RFE/RL, că va conduce componenta maritimă a unei astfel de forțe, în special prin asigurarea unei treceri în siguranță în Marea Neagră și, eventual, prin curățarea minelor, obiectiv pe care îl are deja împreună cu România și Bulgaria.
Deși documentul nu se referă direct la nicio „forță de reasigurare” pentru Ucraina, acesta subliniază o cooperare sporită cu Ankara pentru a asigura pacea în și în jurul Mării Negre.
„Turcia poate juca un rol constructiv în combaterea flotei din umbră a Rusiei și poate contribui la eforturile de consolidare a siguranței maritime, a securității energetice și a conectivității în conformitate cu dreptul internațional și convențiile relevante”, se arată în comunicat.
O strategie specifică pentru Marea Neagră a fost promisă de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a fost realeasă în funcția de președinte al Comisiei Europene la sfârșitul anului 2024.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, urmează să organizeze acum „o reuniune ministerială dedicată a UE cu țările partenere din regiunea Mării Negre pentru a dezvolta și a avansa diferite aspecte ale cooperării în cadrul noii abordări bazată pe o cale de urmat convenită de comun acord”.
UE are deja astfel de reuniuni dedicate cu miniștrii de externe din țările cu aspirații la UE din Balcanii de Vest și a făcut-o anterior cu țările Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Cooperarea cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Moldova, Turcia și Ucraina
Deși textul nu conține noi angajamente financiare sau propuneri legislative concrete, acesta oferă unele indicii despre gândirea Comisiei Europene cu privire la unele țări din regiune.
Cum guvernul de la Tbilisi e din ce în ce mai anti-UE, textul notează că „rolul și responsabilitatea UE în regiunea Mării Negre sunt în creștere, în special odată cu deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova și cu Georgia, în cazul în care țara va reveni pe calea UE”.
Drepturile omului nu sunt menționate, documentul concentrându-se pe trei domenii: „consolidarea securității, promovarea creșterii economice și a prosperității și promovarea protecției mediului, a rezistenței și pregătirii pentru schimbările climatice”.
Citește și: Pentagonul retrage nava amiral a Flotei a Șasea. Era comanda unică pentru forțele NATO din Europa
În timp ce Bruxelles-ul ar fi menționat anterior unele critici la adresa Azerbaidjanului, în special lipsa unor alegeri libere și corecte și un spațiu tot mai mic al societății civile în țară, strategia actuală menționează Baku doar în ceea ce privește cooperarea energetică și combaterea schimbărilor climatice.
„Cooperarea cu partenerii regionali, în special Azerbaidjanul, este una dintre acțiunile esențiale pentru a sprijini eforturile UE de a elimina treptat importurile de energie rusească rămase și de a accelera diversificarea energetică, așa cum este subliniat în Foaia de parcurs RePowerEU, consolidând astfel securitatea energetică a UE.
Citește și: Tensiuni la Marea Neagră. 4.000 de soldați NATO, în România, pentru apărarea Flancului Estic
În calitate de gazdă a COP29 - a 29-a Conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice - Azerbaidjanul s-a angajat față de decarbonizare și procesul multilateral, care reprezintă o prioritate fundamentală pentru UE.
