Prezența la vot la alegerile europarlamentare din luna mai a fost una record. Europenii au venit în număr foarte mare pentru a nu lăsa Uniunea Europeană pe mâna euroscepticilor și populiștilor, care doresc distrugerea ei. Politicienii pro-europeni au primit un ajutor nesperat. Din păcate, au apărut deja semnale că nu vor fi capabili să fructifice această șansă.
Modul în care arată viitoarea Comisie Europeană este dezamăgitor. Ursula van der Leyen a cedat foarte mult în fața populiștilor, euroscepticilor și politicienilor cu probleme de integritate.
În cazul în care Comisia Europeană va obține votul Parlamentului European, în componența propusă de Ursula van der Leyen, principiile fondatoare ale Uniunii Europene vor fi afectate iremediabil.
Bruxelles-ul va avea dificultăți majore să-și impună agenda anticorupție în fața statelor-membre care disprețuiesc și așa statul de drept.
Politicieni cu tinichele
Era evident de la bun început că Ursula van der Leyen nu va avea o misiune tocmai ușoară în formarea noii Comisii Europene.
Nominalizarea sa drept președinte – prima femeie propusă pentru această înaltă demnitate europeană -, s-a făcut printr-un vot foarte strâns în Parlamentul European.
Ea a reușit să adune doar nouă voturi peste necesarul de 374. Împotriva sa au votat 327 de europarlamentari și s-au înregistrat 22 de abțineri.
În acest context, era limpede că-i va fi foarte dificil să refuze propunerile venite din cele 27 de state-membre, de vreme ce are nevoie de voturile europarlamentarilor. În special de voturile țărilor din grupul de la Vișegrad, condus de Viktor Orban, „copilul-problemă“ al UE.
Din păcate, suprize neplăcute sub aspectul integrității au apărut și la propunerile avansate de Franța și Belgia.
Belgianul Didier Reynders, propus pentru portofoliul Justiției, este acuzat de corupție și spălare de bani în Republica Democrată Congo, după cum au anunțat autoritățile belgiene. Acuzațiile îi sunt aduse de un fost membru al serviciilor de informații din Belgia.
Franțuzoaica Sylvie Goulard, nominalizată pentru portofoliul „Piaţa Internă“, a fost audiată de autoritățile judiciare din țara sa, într-un dosar privind angajări fictive, exact în ziua în care a fost anunțată de Ursula van der Leyen.
Românca Rovana Plumb, căreia i-a fost atribuit portofoliul Transporturilor, a fost acuzată de DNA de complicitate la abuz în serviciu în dosarul Belina, dar a scăpat de anchetă, pentru că parlamentarii nu au avizat urmărirea penală. Ea a fost deja respinsă de Comisia juridică (JURI) a PE, pentru că nu a putut să justifice sumele trecute în declarația de avere.
Ungurul Laszlo Trocsanyi, propus comisar pentru Vecinătate și Extindere, este fostul ministru al Justiției din guvernul Viktor Orban, ale cărui decizii au afectat independența sistemului judiciar din țara sa, motiv pentru care Parlamentul European a declanșat Articolul 7 pentru încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Și el a fost respins de Comisia JURI.
Polonezul Janusz Wojciechowski, propus pentru Agricultură, este cercetat chiar OLAF, oficiul anti-fraudă al UE, pentru modul în care a cheltuit banii pentru deplasări, pe vremea când era europarlamentar.
Nu în ultimul rând, Vera Jourova (Cehia), care va prelua portofoliul „Valori și Transparență“, a fost acuzată în 2006 că a luat mită pentru a facilita un contract din fonduri UE.
A stat o lună în arest preventiv, dar, ulterior, a fost exonerată complet de acuzații. Ca să nu mai vorbim că Ursula van der Leyen și Johannes Hahn au fost acuzați în trecut de plagiat.
Apropo de populism, chiar șefa Comisiei Europene a recurs la el când a ales denumirea unor portofolii care au stârnit, deopotrivă, amuzament și controverse aprinse la Bruxelles. Este vorba de „European Green Deal“ sau „Protecting our European Way of Life“.
Calendar
Audierea noilor comisari în comisiile de specialitate a Parlamentuui European a început pe 30 septembrie și se va încheia pe 8 octombrie.
Audierile vor fi urmate de reuniunile de evaluare. Pe 15 octombrie, Conferința președinților de comisii va transmite concluziile Conferinței președinților.
Aceștia au ultimul cuvânt în privința evaluării și vor decide pe 17 octombrie dacă e nevoie de detalii suplimentare din partea unor comisari desemnați sau declară audierile încheiate.
Dacă vor avea loc audieri suplimentare ale unor comisari desemnați, ele se vor desfășura pe 14 și 15 octombrie, urmate de evaluarea Conferinței președinților de comisii pe 16 octombrie și de decizia finală a Conferinței președinților pe 17 octombrie.
Votul pentru întreaga Comisie va avea loc în plenul PE de la Strasbourg, pe 23 octombrie, iar noul Executiv european urmează să-și înceapă activitatea la 1 noiembrie.
Istoria UE: Franța ține la penalii ei
La fiecare numire a unui nou executiv european au fost candidați controversați, înlocuiți ulterior de către statele care i-au propus. În 2009, chiar și Dacian Cioloș a avut ușoare probleme cu obținerea portofoliului de comisar pentru Agricultură și au existat discuții discrete privind respingerea sa, din cauză că România avea o proastă reputație la Bruxelles.
În 2014, comisia de mediu a Parlamentului European a respins candidatura Alenkăi Bratusek, fost premier al Sloveniei, susținută de țara ei și de Jean Claude Juncker pentru poziția de vicepreședinte al Comisiei.
Barusek a fost retrasă, iar Slovenia a obținut un mandat de comisar european pentru comerț, post ocupat de Violeta Bulc.
Surprize neplăcute sub aspectul integrității au apărut și din partea Franței și Belgiei
În 2004, guvernul Italiei, condus de Silvio Berlusconi, a retras candidatura lui Rocco Buttiglione, propus pentru postul de comisar pentru Justiție. Buttiglione a fost puternic atacat de partidele de stânga pentru că declarase că homosexualitatea este un păcat și familia există pentru a permite femeilor să aibă copii.
Președintele desemnat al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a retras, întrucât exista riscul ca întreaga comisie să pice la votul în Parlamentul European.
Italia l-a propus pentru postul de comisar pentru Justiție pe Franco Frattini, la acel moment ministru de Externe.
Tot în 2004, Letonia a retras candidatura Ingridei Udre, suspectată de folosirea frauduloasă a banilor pentru campania electorală. Acuzațiile împotriva ei nu au fost niciodată probate, dar Letonia a înlocuit-o pe Udre cu Andres Piebalgs.
În schimb, tot în 2004, Franța și-a menținut propunerea pentru comisia Barroso, pe Jacques Barrot, deși acesta fusese condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare pentru o delapidare de două milioane de lire sterline, bani de la buget care au ajuns la partidul său.
Barrot a scăpat urmare a unei amnistii prezidențiale, din 1995, care i-a șters condamnarea. În consecință, Barrot a ocupat din 2004 în 2010 mai multe funcții în Comisia Europeană, inclusiv pe cea de comisar pentru Justiție, iar în 2010 a ajuns judecător în Curtea Constituțională a Franței.
COMISIA EUROPEANĂ
Președinte
Ursula von der Leyen (PPE, Germania)
Prima femeie desemnată președinte al Comsiei Europene. A urmat Studii Europene la Universitatea din Bruxelles și a absolvit cu doi ani înaintea premierului Britanic, Boris Johnson. Este mamă a 7 copii. A intrat în politică după ce și-a terminat studiile de medicină. A „supraviețuit“ politic unor acuzații de plagiat.
Este fiica lui Ernst Albrecht, fost premier al Saxoniei de Jos, land situat în nord-vestul Germaniei. A apărut într-o emisiune de televiziune cântând împreună cu familia sa. În 1978, familia Albrecht a scos pe piață un single intitulat „Wohlauf in Gottes schöne Welt“ („Totul este bine în minunata lume a lui Dumnezeu“).
A intrat la prestigioasa „The London School of Economics“, sub pseudonimul Rose Ladson, după ce tatăl său a fost informat că poate fi o țintă a grupării teroriste de extremă dreaptă, „Red Army Faction“.
A intrat în Uniunea Creștin-Democrată din Germania în 1990. A fost cel mai longeviv ministru în Cabinetul Angelei Merkel, ocupând portofoliul Apărării.
Vicepreședinți
Frans Timmermans (PES, Olanda)
Mediu și ecologie
A fost candidat la șefia Comisiei Europene. Poartă ochelari de hipster. Este feminist. A fost ministru de Externe al Olandei. Poliglot.
Mâna dreaptă a actualului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Bunicii săi au fost mineri de cărbune. Are patru copii.
Refuză să mai meargă în emisiuni televizate din Olanda, după ce, în 2014, a fost forțat de un moderator să dezvăluie o informație confidențială din ancheta prăbușirii avionului MH17. Are o sosie pe nume Hans Brusselmans.
Margrethe Vestager (Renew Europe, Danemarca)
Competiție și agenda digitală
Supranumită de publicația Politico drept „regina adjunctă“ a Europei, după Angela Merkel. A fost în cărți pentru șefia Comisiei Europene.
Donald Trump a supranumit-o „doamna cu taxele“, care „urăște SUA“ din cauza războiului ei cu giganții americani ai tehnologiei.
Este celebră în Danemarca pentru încăpățânarea cu care a condus finanțele țării sale.
Obișnuiește să croșeteze elefanți pentru a se elibera de stres.. Vorbește fluent limba franceză și are o mare admirație pentru această țară, afirmată public în numeroase ocazii.
Josep Borrell (PES, Spania)
Înalt reprezentant UE pentru politică externă
Fiu al unui brutar din Munții Pirinei. Fost inginer aeronautic și student la Stanford. Are 72 de ani. A fost președinte al Parlamentului European.
Este catalan, dar se opune independenței aceste provincii.
A fost printre primii politicieni europeni care l-au recunoscut pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei. Este adeptul excluderii lui Dumnezeu din politică.
Věra Jourová (Renew Europe, Cehia)
Valori și transparență
Se va ocupa de justiție, protecția consumatorilor și egalitatea de gen. A fost dezamăgită pentru că nu a obținut portofoliul dezvoltării regionale. A studiat antropologie culturală. A fost ministru și parlamentar în țara de origine, la începutul anilor 2010. A petrecut 33 de zile în închisoare, în 2006, după ce a fost acuzată de corupție. A renunțat la contul de Facebook confruntată cu un val de discurs al urii. Militează pentru ca mâncarea din estul Europei să aibă aceeași calitate cu cea din Vest. A determinat compania „Airbnb“ să-și modifice „Termenii și condițiile“ și să respecte regulile europene referitoare la cazare.
Valdis Dombrovskis (PPE, Letonia)
Economie și servicii financiare
A fost prim-ministru al țării sale, poziție din care a tăiat salariile și cheltuielile din cauza crizei financiare globale. Și-a dat demisia, după ce 54 de persoane au murit din cauza prăbușirii unui complex comercial. A lucrat ca asistent de laborator în Germania.
A fost europarlamentar și a ajuns vicepreședinte PE responsabil cu moneda euro și dialogul social. „Este foarte disciplinat în discurs, cu excepția situațiilor în care bea câte un pahar cu reprezentanții presei“, scrie Politico.
Margaritis Schinas (EPP, Grecia)
Protejarea modului de viață european
A fost până recent șeful purtătorilor de cuvânt al Comisiei Europene. Membru al Parlamentului European, între 2007 și 2009, din partea formațiunii conservatoare „Noua Democrație“.
Căsătorit cu Mercedes Alvargonzález, înalt oficial al Parlamentului European. Nu este un favorit al presei. Are reputația de a răspunde oricărui apel telefonic sau mesaj. Adversarii săi confirmă acest lucru.
Maroš Šefčovič (PES, Slovacia)
Relații inter-instituționale și prognoză
2019 a fost un an foarte prost pentru el. Nu a reușit să ajungă președinte al Slovaciei și nici președinte al Comisiei Europene, din postura de candidat al partidelor de centru-stânga.
Diplomat de carieră. „Šef“, cum i se spune amical, și-a petrecut ultimii cinci ani încercând să medieze un acord de furnizare a gazelor naturale între Rusia și Ucraina. Este un mare fan al serialului science-fiction „Star Trek“.
Dubravka Šuica (PPE, Croația)
Democrație și demografie
A fost primar în Dubrovnik, dar a părăsit această funcție înainte ca orașul să ajungă și mai celebru decât era, pentru că aici s-au filmat scene din celebrul serial „Urzeala tronurilor“ („Game of Thrones“).
Este un foarte bun vorbitor de limba germană. A fost timp de șase ani europarlamentar. Nu a fost foarte fericit să se mute la Bruxelles. Unele surse susțin că a fost implorat să accepte funcția de comisar european.
Comisari
Johannes Hahn (PPE, Austria)
Buget și administrație
Va raporta direct Ursulei von der Leyen. Ca și șefa sa, a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, dar i s-a permis să-și păstreze titlul în urma unei anchete.
Este foarte econom. În 2009, a încercat să scoată Austria din proiectul CERN. A fost CEO al companiei Novomatic, din industria jocurilor de noroc.
Didier Reynders (Renew Europe, Belgia)
Justiție
Avocat, membru al formațiunii liberale francofone „Mișcarea Reformistă“ (MR). A fost ministru de Finanțe, între 1999 și 2011, și ministru de Externe și al Apărării, între 2011 și 2019.
În 2014, a candidat fără succes atât pentru funcția de premier și a ratat nominalizarea pentru poziția de comisar european. Anul acesta, a ratat numirea în fruntea Consiliului Europei de la Strasbourg.
Ca ministru de Finanțe, a majorat taxele plătite de companiile multinaționale. Deocamdată, Reynders nu a fost convocat de procurori să răspundă pentru acuzațiile de corupție. A precizat că nu știe de existența vreunei anchete împotriva sa.
Mariya Gabriel (PPE, Bulgaria)
Inovație și tineret
A renunțat la locul său în Parlamentul European, câștigat în luna mai, pentru a fi comisar european. A fost, totuși, europarlamentar între 2009 și 2017. Fostă profesoară și cercetătoare la Institutul de Studii Politice din Bordeaux. Iubește albinele.
A fost exonerată, de instituția anticorupție din Bulgaria, de un potențial conflict de interese legat de un apartament. Este preocupată de fenomenul fake news, competențe digitale și promovează sectorul audiovizual european. Își scrie singură postările pe Twitter.
Rovana Plumb (PES, Romania)
Transporturi
Despre Rovana Plumb, candidata României la poziția de comisar european, publicația Politico scrie că este loială fostului președinte al PSD, Liviu Dragnea, aflat în prezent în închisoare pentru angajările fictive din Teleorman.
Jurnaliștii nu uită să menționeze că a evitat anchetarea de către parchetul anticorupție din România, pentru că Parlamentul a refuzat să-i ridice imunitatea, chiar în dosarul „Belina“, care-l viza în mod direct pe Dragnea.
Propunerea avansată de România, Rovana Plumb, este tot una controversată - Foto: INQUAM PHOTOS/ Virgil Simionescu
Pe când era ministru al Mediului, Plumb a semnat documentele prin care insula formată de un braț natural al Dunării a devenit proprietatea de pescuit a companiei Tel Drum.
Rovana Plumb este fost ministru al Fondurilor Europene și vicepreședinte al grupului socialiștilor europeni din Parlamentul European.
Kadri Simson (Renew Europe, Estonia)
Energie
Cunoscut pentru că este „mereu pregătit“ și „zâmbitor“. Membru al Partidului Centrist din țara sa. În 2015, a candidat fără succes la președinția acestei formațiuni.
A studiat în orașul universitar Tartu, despre care estonienii spun că are un spirit pe care nu-l poți înțelege decât dacă îl vizitezi.
Jutta Urpilainen (PES, Finlanda)
Parteneriate internaționale
Fost ministru de Finanțe și lider al Partidului Democrat. Este prima finlandeză propusă pentru funcția de comisar european.
A vrut să devină profesoară, dar a ajuns la concluzia că politica este mult mai potrivită pentru ea. Este cunoscută pentru linia dură de a cere garanții, în schimbul salvării țărilor afectate de criza euro.
A adoptat, recent, cel de-al doilea copil din Columbia și a înregistrat un album cu cântece de Crăciun.
Stella Kyriakides (EPP, Cipru)
Sănătate
Născută sub conducerea britanică a Ciprului, a studiat în Regatul Unit psihologie infantilă. Din 2013 este vicepreședinte al Partidului Mișcarea Democratică și mâna dreaptă a președintelui Nicos Anastasiades.
Este un politician de carieră. Presa o descrie ca fiind o „Maică Tereza“, care încearcă să-i ajute pe ceilalți. S-a îmbrăcat în călugăriță la carnavalul din capitala Nicosia de anul trecut.
În 2018, a inițiat o lege referitoare la dezincriminarea avortului. A fost președinte al Adunării Paarlamentare a Consiliului Europei.
Sylvie Goulard (Renew Europe, Franța)
Piața internă
Pentru o scurtă perioadă a fost ministru al Apărării în Franța. A făcut parte din echipa țării sale care a negociat reunificarea Germaniei. Reprezintă la Bruxelles viziunea președintelui Emmanuel Macron despre Europa. Este o adeptă a creșterii gradului de integrare a UE și vorbește fluent germana și italiana.
În 2017, a demisionat din fruntea Ministerului Apărării din cauza unui dosar, în care este acuzată că a angajat fictiv asistenți în Parlamentul European, care, în realitate, lucrau pentru „Modem“, formațiunea sa politică de centru de la acea vreme.
A rambursat Parlamentului European cele șapte luni de salariu plătit falsului său asistent, în perioada august 2014 - februarie 2015, iar PE a renunțat la ancheta împotriva sa. Poliția anticorupție din Franța, însă, a convocat-o la audieri fix în ziua în care Ursula von der Leyen a anunțat-o în echipa sa.
Sylvie Goulard este contestată și pentru că, între octombrie 2013 și decembrie 2015, a lucrat pentru un think- tank eurosceptic din SUA, Institutul Berggruen, și a primit 12.000 euro pe lună pentru activitatea sa.
În tot acest timp era și eurodeputat, astfel că situația ridică probleme de ordin moral.
László Trócsányi (PPE, Ungaria)
Vecinătate și extindere
A fost ales europarlamentar la alegerile de anul acesta. Între 2014 și 2019 a fost ministru al Justiției în Ungaria. Din această calitate, a elaborat legi care au pus Ungaria și UE pe picior de conflict.
De aceea, opțiunea premierului Viktor Orbán se va confrunta cu o replică foarte dură în Parlamentul European. Trócsányi a fost membru al Curții Constituționale și ambasador al Ungariei în Belgia și Franța.
Nu este membru al FIDESZ, partidul de guvernământ condus de Orban Viktor, dar a fost cap de listă al acestei formațiuni în alegerile europene.
Phil Hogan (PPE, Irlanda)
Comerț
Are 1,95 m înalțime. Este un politician extrem de abil. A reușit să-și impună propria viziune asupra Politicii Agricole Comune în plină criză a supraproducției europene de lapte.
A fost criticat de fermierii irlandezi pentru modul în care a negociat acordul comercial cu Mercosur, organizație de comerț care reunește țări din America de Sud.
A pierdut capital politic în momenul în care a introdus o taxă pe apă, în plină criză economică mondială. Este celebru pentru că îi gratulează uneori pe jurnaliști cu apelativul „this little f**ker!“. Traducerea nu este necesară.
Controversele din jurul nominalizării lui Sylvie Goulard (sus), Didier Reynders (stânga) și Laszlo Trocsanyi (al doilea de jos) afectează imaginea Comisiei Europene de apărătoare a statului de drept.
Paolo Gentiloni (PES, Italia)
Economie
Urmaș al contelui italian Gentiloni Silveri. A fost premier al Italiei. Este un aristocrat, fost activist de extremă stângă în tinerețe, devenit ulterior președinte al Partidului Democrat.
Poliglot, fost jurnalist, fost ministru de Externe și fost ministru al Comunicațiilor. Celebru pentru eleganța și abilitățile diplomatice.
Este unul dintre cei mai mari adversari ai alianței de guvernare pe care partidul său a încheiat-o cu populiștii de la Mișcarea Cinci Stele.
Virginijus Sinkevičius (ecologist, Lituania)
Mediu înconjurător și oceane
Nu este un specialist în schimbări climatice sau egalitate de gen, ceea ce ar putea să-i creeze probleme în relația cu noua sa șefă.
Este membru al Uniunii Fermierilor și Ecologiștilor din Lituania. La 28 de ani, este cel mai tânăr comisar european nominalizat. A intrat în politică în 2016.
Păstrează în biroul său o șapcă cu sloganul de campanie al lui Donald Trump, „Să facem din nou America mare!“. A studiat în Marea Britanie și Olanda. A lucrat la portalul de știri lituanian Tribuna.
Nicolas Schmit (PES, Luxembourg)
Muncă
Este un socialist cu ambiții mari. Poliglot. O lungă perioadă de timp a fost ministru al Muncii în coaliția guvernamentală condusă de Jean-Claude Juncker și Xavier Bettel.
A fost ambasadorul Luxemburgului la UE timp de șase ani. În 2011, a fost în centrul unui scandal în care a negat că a presat ofițeri de poliție să renunțe la acuzațiile împotriva fiului său.
Este al 18-lea cel mai popular politician din Luxemburg, potrivit unui sondaj.
Helena Dalli (PES, Malta)
Egalitate
Prima malteză nominalizată pentru Comisia Europeană, de asemenea, prima vedetă de cinema și concurentă la Miss World care țintește o astfel de poziție.
A fost parlamentar din partea Partidului Laburist și, ulterior, ministru pentru dialog social și afaceri europene. A elaborat legea egalității în căsnicie.
I-a declarat jurnalistului Politico, acreditat la Parlamentul European, că „este un curent favorabil egalității de gen, dar, din păcate, nu la nivelul Comisiei Europene“.
Janusz Wojciechowski (ECR, eurosceptic, Polonia)
Agricultură
Este fost judecător, membru și apoi președinte al Partidului Poporului Polonez (agrarian)- PSL. În trecut formațiunea a fost satelit al comuniștilor, pe vremea când aceștia au guvernat Polonia.
La nivel european, a fost membru al PPE, apoi al grupului „Europa Națiunilor și Libertății“ și ulterior al grupului „Conservatorilor și Reformiștilor Europeni“.
A fost editorialist al Radio Maryja, ultra-catolic și ultra-conservator. Obișnuiește să scrie poezii critice despre oponenții săi politici, care nu sunt tocmai puțini. Anchetat de OLAF, agenția europeană anti-fraudă, pentru nereguli în decontarea cheltuielilor de călătorie.
Elisa Ferreira (PES, Portugalia)
Coeziune și reforme
Economistă. Guvernator adjunct al Băncii Portugaliei. A ocupat mai multe portofolii ministeriale sub fostul prim-ministru António Guterres.
A fost trei mandate europarlamentar din partea Socialiștilor Europeni (S&D). A fost implicată în elaborarea punctului de vedere al Parlamentului European în legătură cu uniunea bancară.
Este prima femeie din țara sa propusă pentru Comisia Europeană.
Janez Lenarčič (fără afiliere politică, Slovenia)
Management de criză
Diplomat de carieră. Are o diplomă în drept internațional. A fost ambasador la OSCE, secretar al misiunii Sloveniei la ONU și consilier al premierului pentru politică externă.
A fost nominalizat de premierul Marjan Šarec pentru că nu are afiliere politică, iar Šarec nu a vrut să aleagă pe cineva din coaliția aflată la guvernare în Slovenia. Va face totuși parte din grupul „Renew Europe“.
Ylva Johansson (PES, Suedia)
Afaceri interne
Este ministru al locurilor de muncă din 2014, sub cinci guvernări și trei premieri. A intrat în politică în rândul comuniștilor, dar s-a reorientat ulterior către social-democrați.
Fostă profesoară de matematică, fizică și chimie. Este membră a guvernului de rezervă al Suediei în caz de război.
