Ce sisteme de apărare antiaeriană are România? De ce nu le-a utilizat în zone unde cad drone rusești

DE Daniel Toșa | Actualizat: 15.09.2023 - 14:18
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003 - Foto: armyrecognition.com
Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003 - Foto: armyrecognition.com
Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM - Foto: Profimedia Images
Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM - Foto: Profimedia Images

Incidentele cu cele trei drone rusești căzute pe teritoriul României arată încă o dată cât de nepregătiți suntem în cazul în care Rusia va extinde războiul spre teritoriul NATO, deși țara noastră dispune de numeroase sisteme de apărare antiaerine și radare performante.

SHARE

În ultimele zile, în spațiul public din România, se vorbește tot mai mult de bucățile de drone rusești căzute în județul Tulcea și de faptul că țara noatră a fost „luată prin surprindere” deși am fost informați încă de lunea trecută de partea ucraineană și, mai mult, avem numeroase capacități de a detecta și contracara potențialele amenințări care vin tot mai des dinspre Rusia.

Ce sisteme de apărare antiaeriană are România

Atacurile cu drone rusești de fabricației iraniană Shahed-136 s-au intensificat la porțile României vizând în special porturile ucrainene de la Dunăre - Reni și Izmail.

Atacurile au devenit atât de frecvente încât în dimineața zilei de 13 septembrie autoritățile române au emis un avertisment RO-Alert în Tulcea și Galați, îndemnând populația să se adăpostească în beciuri sau în zone în care nu se află geamuri sau pereți exteriori.

Dronele militare Shahed-136 sau versiunea îmbunătățită denumită de ruși Geranium-2 sunt greu de detectat de radarele ucrainene din cauza dimensiunilor reduse, având o anvergură a aripilor de aproximativ 2,5 metri, ce poate atinge o viteză maximă de 185 km/h și cel mai important aspect este că poate zbura la altitudini joase.

Citește și: VIDEO Cum arată și atacă dronele iraniene „kamikaze” Shahed 136 care cad și în România

Această dronă poartă explozibili într-un focos plasat chiar în botul UAV-ului și este proiectată să zăbovească deasupra unei ținte până când i se ordonă să atace.

De ce nu a mobilizat până acum România capacitățile antiaeriene în zonele unde cad drone rusești?

Newsweek România a solicitat Ministerului Apărării Naționale să răspundă la următoarele întrebări:

„De ce România nu a reușit să intercepteze sau să doboare dronele rusești  care au căzut în România?

Are România dreptul de a doborî drone inamice care se apropie de teritoriul ei? Când se consideră (la câți kilometri de graniță) că o dronă este o amenințare pentru România?

România are sisteme de apărare anti-areriană în zonele unde s-au detectat bucățile de drone? Ce fel de sisteme sunt?”.

Până la această oră nu am primit niciun răspuns din partea reprezentanților MApN. Vă vom ține la curent imediat ce informațiile ne vor fi furnizate.

Cum poate România contracara amenințarea dronelor rusești?

Pentru a contracara amenințarea reprezentată de dronele kamikaze rusești, România dispune de sisteme de monitorizare a spațiului aerian, inclusiv radare 3D AN/FPS-117 și TPS-77, care pot detecta și urmări aeronave la altitudini joase și pe distanțe extinse.

Pentru a contracara dronele, sistemele autopropulsate Gepard și tunurile antiaeriene fixe Oerlikon sunt mai adecvate, având capacitatea de a acționa la distanțe scurte.

Citește și: VIDEO Bombardamente rusești la câțiva metri de România. Mesaj RO-Alert: „Adăpostiți-vă în beciuri”

România dispune de 43 de sisteme Gepard și un număr semnificativ de tunuri antiaeriene Oerlikon, care pot fi deplasate și rearanjate în funcție de necesități. De asemenea, țara mai deține sisteme mobile antiaeriene CA-95 și 9K33M3 "OSA-AKM", care pot acționa eficient împotriva țintelor la altitudini joase.

În ceea ce privește sistemele antiaeriene, România are la dispoziție o varietate de opțiuni, inclusiv sistemele Patriot și Hawk, care sunt mai potrivite pentru interceptarea țintelor de mare valoare, precum rachetele de croazieră, balistice, avioane sau elicoptere inamice.

Sistemul de apărare antiaeriană Gepard

Gepard este un sistem de apărare antiaeriană puternic blindat, autonom și mobil, bazat pe șasiul tancului de luptă principal Leopard.

Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române

Rețeaua de comandă, control și comunicații pentru Gepard include noul sistem de control TICCS cu un radio FM 9000 de la Thales Nederland (fostul Signaal). Sistemul C3 pentru Gepardul german, HflaAFüSys, include un nou radio SEM 93 de la SEL / Alcatel (GE).

Gepardul este echipat cu o turelă cu două tunuri acționate electric, Oerlikon KDA de 35 mm. Cadența de tragere asigurată de cele două țevi este de 1.100 de cartușe pe minut.

Fiecare tun de 35 mm are 320 de cartușe de muniție antiaeriană gata de tragere și 20 de cartușe de muniție antiaeriană pentru ținte terestre. Tunurile sunt capabile să tragă o gamă de muniție standardizată de 35 mm, inclusiv noile cartușe FAPDS. Gloanțele FAPDS au o viteză la gura țevii mai mare de 1.400 m pe secundă. Gepardul este echipat cu opt descărcătoare de fum instalate de o parte și de alta a turelei.

Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române

Gepardul este echipat cu radare de căutare și de urmărire independente, radarul de căutare (banda S pentru vehiculul german și banda X pentru vehiculul olandez) instalat în partea din spate față a turelei, iar radarul de urmărire (banda Ku pentru vehiculul german și banda X/Ka pentru cel olandez) în partea din spate față a turelei.

Radarele asigură o scanare la 360 de grade cu urmărire simultană a țintelor, suprimarea dezordinii, capacitatea de căutare în mișcare și modul de urmărire monopulse.

Radarul de urmărire al Gepardului german care funcționează în banda Ku are o rază de acțiune de 15 km, iar suprimarea dezordinii este de 23dB, potrivit army-technology.com

Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003

Sistemul Oerlikon GDF-003 este un tun antiaerian tractat de origine elvețiană. A fost dezvoltat la sfârșitul anilor 1950 de către Oerlikon Contraves și este cunoscut și sub numele de sistemul Skyguard. GDF este ușor de recunoscut prin puternicele sale tunuri automate de calibru 35 mm. 

Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003 - Foto: armyrecognition.com

În poziția de tragere, cricurile și stabilizatoarele sunt coborâte, iar roțile rămân suspendate în aer, la distanță mică de sol. Țintirea se face manual de către un artilerist cu ajutorul unor lunete avansate sau cu ajutorul datelor furnizate de un radar extern de control al focului.

GDF trage cu gloanțe NATO de 35x228 mm. Fiecare tun automat KDA are o cadență de tragere ciclică de 550 rpm, care se combină la 1.100 rpm. Într-un angajament tipic sunt trase 28 de cartușe. 

Distanța maximă efectivă este de aproximativ 4 km, dar diferă în funcție de tipul de muniție și de tipul de țintă și de modelul de zbor. GDF poate fi folosit și împotriva țintelor terestre cu efecte devastatoare, potrivit weaponsystems.com.

România dispune de 72 de sisteme de apărare Oerlikon GDF-003

Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM

Sistemul de rachete antiaeriene 9K33M3 Osa-AKM este conceput pentru a proteja trupele în marș și în tipurile mobile de luptă, precum și țintele strategice terestre de atacurile aeriene cu și fără pilot la altitudini joase și medii.

Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM - Foto: Profimedia Images

Sistemul SAM Osa-AKM are capacitatea de a depista și ataca ținte la altitudine aproape zero (și care zboară cu viteze de până la 80 m/s) la distanțe cuprinse între 2 și 6,5 km, cu parametrul de schimb până la 6 km.

În cazul țintelor aflate la sol, acestea sunt lovite cu o probabilitate de 0,07-0,12, iar cele care zboară la o altitudine de 10 m - 0,12-0,55, cele care plutesc la o altitudine de 10 m - 0,12-0,38. Când se trage asupra țintelor aflate în zbor, precum dronele care zboară la altitudini mai mici de 25 m, în complex se folosește o metodă specială de îndreptare a SAM-ului cu urmărire semiautomată a țintei pe coordonate unghiulare cu ajutorul vizorului TV-optic.

România dispune de 20 de sisteme apărare antiaerienă 9K33M3 Osa-AKM.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te