Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR) a publicat, ca în fiecare an, un top 10 al celor mai importante trenduri globale din 2020.
„Deși sunt necesare niște previziuni despre evenimentele care vor zgudui lumea, anul 2020 este un mister. Lipsa noastră de clarviziune nu înseamnă că toate predicțiile noastre anuale au fost lipsite de acuratețe.
În ciuda săgeților venite din partea colegilor, în 2019, indicele de acuratețe a previziunilor noastre a fost de 6,5 din 10.
Iar acesta este un scor mai slab față de cele din anii precedenți, dar suntem încrezători că, în 2020, vom îmbunătăți acest proces“, scriu experții ECFR, ale căror previziuni sunt următoarele:
1. Trump câștigă un nou mandat, dar pierde votul popular la o diferență mai mare decât în 2016
Donald Trump este un președinte impopular, a cărui realegere este incertă. Cu toate acestea, în politica americană, deținătorii funcției au un avantaj foarte mare în fața oponenților și, în general, câștigă.
Trump a optat pentru o strategie eletorală foarte simplă, concentrându-se pe statele în care a câștigat în 2016 și ignorând electoratul din statele în care a pierdut.
Drept rezultat, contracandidatul său democrat va lua multe voturi în orașele mari și de coastă, dar fără prea mari rezultate. Trump va câștiga majoritatea colegilor electorale, dar va pierde votul electoral la o diferență chiar mai mare decât cea care l-a separat în 2016 de Hillary Clinton.
2. UE se va decupla de SUA în ceea ce privește politicile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
În 2019, europenii au început să înțeleagă că SUA se va retrage din Orientul Mijlociu. De zeci de ani, UE au „externalizat“ către SUA politicile referitoare la Orientul Mijlociu, deși au avut interese mai mari decât americanii în această regiune.
Europa a rămas dependentă de interesele americane în țări precum Irak, Siria și Yemen. UE nu mai are, însă, o astfel de opțiune, dacă ne gândim la spectacolul oferit de Rusia și Turcia în ceea ce privește soarta Siriei, sau la implicarea acestor două țări în Libia, pe fondul pasivității SUA.
În 2020, Europa trebuie să înceapă să-și elaboreze propriile politici pentru Orientul Mijlociu. Asta va permite statelor-membre să-și folosească, în sfârșit, forța economică și legăturile din regiune pentru a remodela fața Orientului Mijlociu și a Africii de Nord în funcție de propriile interese.
3. SUA va neglija alianța cu Taiwan
Pe măsură ce tensiunile dintre China și Taiwan se vor amplifica, pe fondul alegerilor din insulă de luna aceasta, chinezii vor apela la presiunea militară și diplomatică pentru a se asigura că noul guvern de la Taipei nu va face mutări în direcția independenței.
Taiwanul va aștepta un sprijin, fie și simbolic, din partea Administrației Trump, dar va primi dovezi palide din partea Departamentului de Stat, care vor trece neobservate în avalanșa de postări pe Twitter ale lui Donald Trump referitoare la Nancy Pelosi.
4. Putin participă la reuniunea G7 din SUA
Acum trei ani am prezis că președintele Rusiei, Vladimir Putin va participa la reuniunea G7 din 2017, desfășurată în Italia.
Ne-am pripit, dar cheia nu este să învățăm din greșeli, ci să repetăm aceste previziuni până ce se adeveresc.
Criza dintre Rusia lui Vladimir Putin și Ucraina lui Volodimir Zelenski va fi atenuată prin disponibilitatea celui din urmă la negocieri - Foto: Getty Images
Așadar, Trump - cu ajutorul omologului său francez Emmanuel Macron – îl va invita pe Vladimir Putin să participe la reuniunea G7 de anul acesta, care se va desfășura în SUA.
Asta va marca reîntoarcerea Rusiei în acest organism.
5. Zelenski o va lua înaintea Europei și va rezolva conflictul din Donbas
Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a demonstrat deja că este dispus să negocieze cu Rusia într-o măsură mult mai mare decât au anticipat analiștii.
El continuă să meargă pe sârmă în această privință, pe fondul presiunii interne foarte mari de a nu ajunge la niciun compromis cu Rusia.
În ciuda acestui lucru, Zelenski va presa în direcția unor compromisuri cu Rusia, lucru care îi vor pune pe liderii europeni într-o postură inconfortabilă și va submina consensul în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.
Liderii europeni vor fi puși în ingrata situație de a bloca eforturile Ucrainei de a face pace cu vecinul său.
6. Strategia de mediu a UE („Green New Deal“) devine noua criză a refugiaților
Anul trecut, Ursula von der Leyen a făcut din „Green New Deal“ o prioritate a mandatului său de președinte al Comisiei Europene.
În 2020, dezbaterea despre schimbările climatice va adânci faliile geografice și socio-economice din interiorul Europei, anunțând apariția unui curent populist antiecologist.
„GREEN NEW DEAL“ Noua politică de mediu a UE este o prioritate pentru Ursula van der Leyen și Frans Timmermans (Comisia Europeană) - Foto: Getty Images
De vreme ce multe țări ale Europei de Est depind energetic de rezervele de cărbune, acestea se tem că efortul de a ajunge la emisii zero de carbon este o formă de protecționism.
„Green New Deal“ poate crea diviziuni politice în aproape fiecare țară-membră. De pildă, în Franța, creșterea taxelor de mediu, care s-a regăsit în prețul combustibilului, a dus în 2018 la apariția mișcării „Vestele Galbene“.
Astfel de evenimente vor deveni noua criză a refugiaților, care a divizat Europa nu doar de la est la vest, ci și scena politică din țările membre ale blocului comunitar.
7. Succesiunea devine tema politică internă dominantă în Rusia, Turcia și SUA
Politicienii autoritariști au performat, în ultimii ani. Brazilia, China, Rusia, Turcia și chiar SUA sunt conduse de lideri cu toleranță mică pentru critici sau nesupunere. Scopul acestor lideri este să crească controlul personal, cu rate de succes diferite.
În august 2019, publicații precum „Washington Post“, „The New Statesman“ și „Financial Times“ au scris despre „zorii unei ere autoritariste“. 2020 va demonstra însă că regimurile de forță au o vulnerabilitate, alta decât masculinitatea toxică a liderilor lor.
Regimurile personalizate au o capacitate redusă de a organiza succesiunea ordonată, în condițiile în care liderii autoritariști nu trăiesc veșnic.
În 2020, ca rezultat al luptei pentru succesiune, în mod special în Rusia și Turcia, se va eroda percepția că lideri precum Vladimir Putin vor fi la putere pentru totdeauna.
8. Războiul economic SUA- China se va răspândi în domenii precum servicii financiare sau tehnologia informației
Deși SUA și China au ajuns, la sfârșitul lui 2019, la un armistițiu în războiul lor economic, în 2020 acest conflict se va derula pe noi și importante fronturi.
Competiția din prezent în cazul tehnologiei 5G anunță un război rece economic, cu atât mai mult cu cât cele două tabere se confruntă și în alte sectoare importante din punct de vedere geopolitic, în special tehnologia informațiilor și servicii financiare.
Atât China cât și SUA vor încerca să-și impună dominația în aceste domenii, fiecare încercând să încheie parteneriate cu terți, folosindu-se de propria putere economică și politică.
9. Reglementările în domeniul datelor vor demara competiția pentru setarea standardelor
Standardele au devenit câmpul de bătălie în noua eră a competiției geo-economice. China, UE, Rusia și SUA s-au convins de propria abilitate de a stabili standarde globale în domenii precum sănătate, viață privată, siguranță, mai precis de a-și promova interesele naționale, folosindu-se de faptul că sunt lideri globali în industrii-cheie.
În trecut, dezbaterea despre organismele modificate genetic (OMG) a fost o chestiune care a reglat termenii în care se desfășoară comerțul global cu produse agricole.
În 2020, standardele în folosirea datelor personale vor avea un rol similar, pe măsură ce liderii încep să înțeleagă că lupta pentru a exporta reguli în procesarea datelor, managementul și protecția lor va modela industria tehnologiei la nivel global.
10. Mișcările de protest vor deveni tot mai disruptive
2019 a fost anul protestelor, care au izbucnit și chiar s-au susținut singure în Bolivia, Franța, Hong Kong, Iran și
Sudan.
Mișcările de protest au avut origini și traiectorii diverse, dar majoritatea au fost cauzate de nemulțumirile față de clasa politică ce guvernează în aceste țări și au fost catalizate de social media. În 2020, protestele vor persista, dar vor varia în funcție de natura și țintele guvernelor.
Protestele vor continua în 2020 cu aceeași intensitate, dar fără efecte sociale majore - Foto: Getty Images
În țări autoritariste precum China sau Iran, guvernele vor începe să folosească tot mai mult social media și alte tehnologii pentru a preveni protestele. În consecință, demonstrațiile vor schimba foarte puține lucruri în plan social.
În state mai democratice sau mai slabe, aceste mișcări vor forța guvernele la compromisuri și, într-o mai mică sau mai mare măsură, vor genera schimbări sociale sau chiar la nivelul leadershipului.
Deși mișcările de protest au o relevanță mai mare în țările autoritariste, ele vor deveni un lucru obișnuit în democrații.
Bonus: Marea Britanie va eșua să încheie un acord comercial cu UE (nimănui nu-i va păsa prea mult)
Sarabanda Brexit va continua mult după ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată pentru 31 ianuarie.
Deasupra atârnă securea neîncheierii unui acord comercial, până la finalul lui 2020, ceea ce va avea efecte similare negocierilor precedente. Dar, în ciuda similitudinilor, după 31 ianuarie, temperatura politică va scădea
semnificativ.
Negocierile pe acordul comercial vor fi lăsate pe seama tehnocraților. Cu toate acestea, UE și Marea Britanie vor eșua să ajungă la un acord până la sfârșitul lui 2020, lucru care nu va fi observat decât de cei care lucrează la „Financial Times“.
Tehnocrații vor găsi în liniște o cale pentru a prelungi negocierile, demonstrând virtuțile politice ale apatiei publice.
