Ce şanse are Klaus Iohannis să ajungă secretar general NATO, în faţa lui Mark Rutte. Presa occidentală îi prezintă pe candidaţii la postul de secretar general NATO. Preşedintele României este la loc de frunte.
Sprijinul public din Occident este în creștere, pentru ca olandezul Mark Rutte să devină următorul secretar general al NATO, dar va trebui totuși să obțină un sprijin crucial, în rândul membrilor din Europa de Est.
Ce şanse are Klaus Iohannis să ajungă secretar general NATO, în faţa lui Mark Rutte
Motivul este simplu: secretarul general al NATO este numit prin votul unanim al tuturor statelor membre NATO. Dacă un singur stat se opune prin veto, alegerea se amână.
Aşadar, chiar dacă Mark Rute este susţinut acum de 20 dintre cele 30 de state membre NATO, în frunte cu SUA şi Marea Britanie, asta nu înseamnă că el e ca şi ales, pentru că există o majoritate de două treimi.
Prim-ministrul olandez în funcție a fost un candidat de top, pentru a prelua locul lui Jens Stoltenberg, la cârma alianței militare occidentale, luni de zile și chiar a deveni un candidat oficial, ceea ce înseamnă că el caută serios un sprijin.
Citeşte şi: Iohannis: „Viitorul Ucrainei se află în Uniunea Europeană”
Drumul său către postul de top al NATO a părut să se accentueze semnificativ joi, când Washingtonul, Londra și Berlinul și-au exprimat sprijinul oficial, primul sprijin public, de când a intrat în cursă.
Dar ştirea a fost rapid umbrită de informaţiile potrivit cărora președintele României, Klaus Iohannis, ar putea intra în cursă, conform Euractiv.
Experții din România sugerează că Iohannis își caută un alt loc de muncă de top, deoarece a îndeplinit două mandate de aproape cinci ani și nu mai poate candida din nou la Preşedinţie, după ce i se termină al doilea mandat, în luna decembrie.
Citeşte şi: România îl propune pe Klaus Iohannis secretar general NATO
Fie că vorbește serios sau nu, menționarea numelui său evidențiază faptul că Rutte va trebui să-i convingă pe membrii NATO din Europa de Est să-l susțină după ce aceştia au râvnit de ani de zile postul.
Numirea unui nou secretar general este un proces neoficial, informal, cu ușile închise, incluzând mai multe criterii care trebuie luate în considerare, precum disponibilitatea, sexul, dar și naționalitatea și cheltuielile militare naționale, ceea ce face dificilă obținerea unei clarificări despre cine va prelua postul.
Foto: Profimedia Images
Cel mai important: sprijinul Statelor Unite, cel mai mare cheltuitor în Apărare și cea mai mare armată din NATO, este văzut în rândul membrilor aproape ca o semnătură de aprobare. Mandatul lui Jens Stoltenberg este programat să se încheie pe 1 octombrie, după zece ani de muncă.
Citeşte şi: Iohannis: „Balcanii de Vest trebuie să ajungă în UE”
Eforturile de a selecta cel mai potrivit înlocuitor pentru norvegian au fost neconcludente, până acum. Mandatul său a fost reînnoit deja de mai multe ori, inclusiv de două ori, de la începutul războiului din Ucraina, deoarece membrii NATO au preferat să mențină Alianța în ni;te mâini sigure, în timp de război.
Est vs. Vest
În preajma Reuniunii Ministeriale NATO, de săptămâna trecută, cererea lui Mark Rutte a primit sprijinul a aproximativ două treimi dintre membrii NATO. Cu toate acestea, Rutte se confruntă cu două obstacole principale: naționalitatea sa și faptul că până de curând nu a pledat niciodată pentru creșterea cheltuielilor pentru Apărare.
Dintre toți secretarii generali din cei 75 de ani de istorie ai NATO, trei au venit din Țările de Jos, conducând Alianța timp de peste douăzeci de ani. Nimeni nu a venit niciodată din Est. Iohannis este din Est, dar nu este prea sfios și s-a angajat întotdeauna la cheltuieli importante pentru Apărare.
România este prezentă în Alianță cu Mircea Geoană, adjunctul lui Stoltenberg, de aproape cinci ani, dar ideea de a-l propune pe Iohannis ca șef al Alianței a plutit pe coridoare încă de la începutul războiului din Ucraina, în anul 2022 – deși niciodată public.
Cine mai e în cărţi
Alți estici și-au exprimat de asemenea interesul, cum ar fi fostul prim-ministru leton, acum ministru de Externe Krišjānis Kariņš, ori prim-ministrul estonian Kaja Kallas, ambele candidaturi fiind considerate potrivite.
Însă pentru membrii vestici NATO numirea cuiva din Europa de Est, în mod tradițional mai radical față de Moscova, ar putea trimite Moscovei un semnal prea puternic de confruntare, lăsând în același timp problema Chinei deoparte.
Turcia, la final, susține că are nevoie de asigurarea lui Rutte că va lua în serios amenințarea terorismului și va face lobby pentru a renunța la restricțiile la exportul de arme între aliați.
Acordul, în curând
Discuțiile dintre membrii NATO continuă, un acord urmând a avea loc în curând, a declarat un diplomat, întrucât viitoarea tranzacție politică, privind distribuirea locurilor de muncă de top din UE, după alegerile din iunie și alegerile din SUA, ar putea încetini sau complica procesul.
Oamenii care cunosc acest proces au spus că numele va fi dezvăluit în timpul reuniunii ministeriale din 3-4 aprilie, când oficialii și politicienii vor sărbători de asemenea cea de-a 75-a aniversare a Alianței.
Următorul secretar general îi va succede însă lui Stoltenberg abia în toamnă, lăsându-l pe norvegian să prezideze summitul liderilor de la Washington din 9-11 iulie.
