Cât de periculoasă este racheta Kh-101 a Rusiei ce a zburat 140 km prin Moldova și România.
Racheta de croazieră Kh-101 care a zburat în timpul atacului de dimineață asupra Ucrainei prin România și Moldova a fost găsită ăe un câmp, neexplodată, potrivit canalului Telegram Nikolaevski Vaniok.
Potrivit fotografiilor publicate, în timpul atacului cu rachete asupra Ucrainei, Rusia a folosit rachete de croazieră Kh-101, cel puțin una traversând spațiul aerian al Moldovei și României, după care a intrat în spațiul aerian al Ucrainei prin regiunea Cernăuți.
Cât de periculoasă este racheta Kh-101 a Rusiei ce a zburat 140 km prin Moldova și România
Racheta descoperită se afla într-o stare aproape intactă și, ceea ce este și mai important, focosul nu a detonat în timpul căderii.
Kh-101 este o rachetă ghidată de înaltă precizie care este considerată una dintre cele mai avansate în serviciu din Rusia. Are un focos convențional de 450 kg și poate fi echipat cu focoase puternic explozive, penetrante sau cluster/submuniție, făcând-o foarte letală.
Este proiectată pentru a învinge sistemele de apărare antiaeriană zburând la altitudini joase, urmând liniile terenului, pentru a evita sistemele radar.
Călătorește pe o traiectorie de zbor la joasă altitudine, sub infraroșu și sisteme radar, iar materialul compozit ce absoarbe undele radar ceea ce face ca racheta să fie dificil de detectat.
Precizia sa este, de asemenea, considerată a fi destul de mare, utilizând sistemul electronic de navigație prin satelit GLONASS (echivalentul rusesc al GPS) și ghidare TV a terminalului.
România încă investighează
Incidentul este investigat în prezent de Ministerul Apărării și Guvernul României pentru a confirma că racheta a tranzitat teritoriul țării.
Potrivit comentariului oficial al serviciului de presă, traversarea spațiului aerian românesc nu a fost confirmată pe baza datelor de monitorizare din sistemele de supraveghere aeriană românească și a informațiilor furnizate de mijloacele NATO care monitorizează zona de responsabilitate a României.
„Structurile competente ale Ministerului Român al Apărării vor continua să investigheze această situație pentru a clarifica toate circumstanțele”, a precizat serviciul de presă al Ministerului Apărării.
Ministerul Apărării a raportat în repetate rânduri că nu confirmă faptul că rachetele rusești au traversat spațiul aerian al țării, dar ulterior a confirmat aceste fapte, potrivit presei ucrainene.
Acest lucru se aplică atât rachetelor de croazieră, cât și dronelor de atac care au traversat teritoriul României.
Militarnyi a raportat anterior că în timpul atacului de dimineață asupra Ucrainei, una dintre rachetele rusești a zburat în Ucraina prin Moldova și România.
Racheta de croazieră rusă a zburat aproximativ 140 de kilometri în spațiul aerian al Moldovei și României și și-a atins traiectoria finală în regiunea Cernăuți din Ucraina.
Citește și: Rusia nu poate ataca România. Sistemul Patriot, integrat în securitatea colectivă a NATO
S-a deplasat din raionul Iampil din regiunea Vinniția până în zona Darabani din județul Botoșani, România.
Faptul că Moldova nu are apărare aeriană capabilă să elimine pericolele dronelor și rachetelor rusești o pune practic pe traiectoria acestora și, implicit, România devine țară de „tranzit”.
„Deși teritoriul Moldovei are doar 33.846 de kilometri pătrați, adică cu doar 500 de kilometri pătrați mai mult decât regiunea Odesa, armata moldovenească, practic, nu are cu ce să-și acopere cerul, iar această problemă este puțin probabil să fie rezolvată rapid”, scrie Defense Express.
Citește și: Pentagonul, categoric: „România și Polonia nu vor doborî ținte rusești. Ar implica NATO”
„Este de fapt ceea ce Kremlinul folosește cu oarecare regularitate atunci când își direcționează rachetele și dronele de-a lungul rutelor, inclusiv prin teritoriul Republicii Moldova.”
Mai greu de explicat este însă de ce nu a fost detectată de sistemele de supraveghere aeriană ale României și de mijloacele NATO ce monitorizează zona de responsabilitate a României. Sau a fost detectată, dar se evită escaladarea situației.
Incidentul se petrece după ce România a anunțat integrarea sistemul Patriot în securitatea colectivă a NATO.
Sistemul Patriot operează prin mai multe etape cheie pentru a intercepta amenințările aeriene. Începe cu radarul AN/MPQ-65, un radar avansat capabil să monitorizeze spațiul aerian la peste 150 de kilometri.
Acest radar detectează, urmărește și identifică potențiale amenințări, inclusiv rachete balistice, rachete de croazieră, avioane și drone.
