În favoarea lor, au citat prevederile articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în forma preluată de Constituţia României: „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au citat tot Constituţia: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”. În interpretarea lor, statul răspunde „doar” în cazul erorilor judiciare. Or, cei doi nu puteau spune că ar fi fost nevinovaţi. Şi-au distrus însă complet viaţa de familie şi afacerea.
Ion P. şi soţia lui au fost reclamaţi în februarie 2011 că, în perioada august – octombrie 2009 ar fi cumpărat marfă de la o firmă, plătind-o cu trei file cec în valoare totală de aproape 70.000 lei, fără acoperire. În iunie, a fost dispusă începerea urmării penale faţă de cei doi, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. La acea dată, fapta se pedepsea cu închisoarea pe un termen cuprins între 6 luni şi 12 ani. Deşi faptele erau clare, cei doi au fost trimişi în judecată abia în noiembrie 2017, în faţa Judecătoriei Târgovişte, pentru înşelăciune în formă agravată.
Afacerea unei familii, ruinată după ce procesul a durat 9 ani
Doi ani mai târziu şi după mai multe solicitări făcute de cei doi, magistraţii dâmboviţeni ajungeau la concluzia că fapta lor era infracţiune, dar nu înşelăciune. Judecătorii au dispus reîncadrarea juridică a faptei, încadrând-o în prevederile legii cecului, din 1934. Pentru folosirea de file cec fără acoperire, legiuitorul din vremea domniei lui Carol II stabilise o pedeapsă de până la un an de închisoare.
Trecuseră deja 10 ani de la comiterea faptei, deci răspunderea penală era deja prescrisă. Soţii P. au fost achitaţi de acuzaţia de înşelăciune şi s-a constatat prescrierea pentru acuzaţia de folosire de cecuri fără acoperire. De la începerea urmăririi penale şi până la pronunţarea sentinţei definitive a Curţii de Apel Ploieşti trecuseră 8 ani, 8 luni şi 5 zile.
Citește m,ai mult pe ziaruldeiasi.ro
