Locuințele noi atrag interes mai ales dacă sunt vândute direct de proprietari, evitând astfel plata TVA-ului de 21%, sau dacă sunt deja finalizate, oferind posibilitatea mutării imediate.
Locuințele noi atrag interes mai ales dacă sunt vândute direct de proprietari, evitând astfel plata TVA-ului de 21%, sau dacă sunt deja finalizate, oferind posibilitatea mutării imediate.
Agențiile și hotelierii se plâng că turismul românesc e pe butuci, cer menținerea voucherelor pentru bugetari și bani de promovare, dar vin cu „oferte speciale” mai mult decât exotice. La început de vară, la 4*, la Eforie, doar cazarea cu mic dejun costă între 1.200 și 2.500 €.
Mulți se întreabă de ce prețurile carburanților cresc imediat când se scumpește petrolul și scad lent când se ieftinește, având în vedere că benzina și motorina vândute la pompă sunt produse din țiței achiziționat acum câteva luni. E vorba de fenomenul „Rachete și Pene”.
Două țări europene au plafonat deja prețul la combustibil. Expertul în Energie, Dumitru Chisăliță, a explicat într-un interviu pentru Newsweek ce scenariu ar putea fi aplicat pentru România.
Ministrul Energiei din Qatar avertizează că, dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă încă câteva săptămâni, barilul de petrol ar putea ajunge 150 $. În acest scenariu, matematic, benzina și motorina ar ajunge 17-18 lei/l în România, în viitorul apropiat.
În 10 zile, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cotația petrolului Brent a urcat de la 72$ la peste 110 $. Iar efectul la pompă e planetar. Motorina și benzina au sărit de 11 lei/l în 2 țări din Europa, în altele de 10 lei. Și prețurile continuă să crească.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, la finalul ședinței de Guvern că a fost adoptată o ordonanță de urgență prin care prețurile la gaze pentru consumatorii casnici vor fi menținute și după expirarea actualului mecanism de plafonare.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă, în legătură cu creşterile de preţuri la carburanţi din România, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, că acestea sunt şi de „patru-cinci ori mai mici” faţă de cele înregistrate în alte ţări europene, precum Italia sau Germania.