Este benefic să oprești accesul tinerilor la rețelele de socializare? Ce spune un psiholog

România nu este prima care vrea să reglementeze acest domeniu, al majoratului digital la 16 ani. Danemarca va interzice utilizarea reţelelor de socializare de către copiii sub 15 ani, a anunţat recent prim-ministrul Mette Frederiksen.

Citește și: Franța vrea să interzică rețelele sociale pentru minori sub 15 ani, după modelul australian

Se poate opri accesul tinerilor la rețelele de socializare? Ce spune un psiholog

Parlamentul din Australia a adoptat o lege la sfârşitul anului 2024 ce interzice accesul la reţelele de socializare precum TikTok, X, Facebook şi Instagram pentru copiii cu vârsta sub 16 ani.

Apoi, în iunie, Grecia a propus stabilirea unei vârste digitale a majoratului la nivelul UE sub care copiii să nu poată accesa reţelele de socializare fără consimţământul părinţilor.

Interdicția totală nu funcționează

Psihologul clinician Mihai Copăceanu a explicat pentru Newsweek care sunt avantajele aduse de o astfel de reglementare și în România.

Citește și: NYT: Rusia intensifică dezinformarea online cu AI în Moldova pentru a manipula alegerile

„Că unele țări au în plan nu doar reglementarea strictă a rețetelor de socializare, ci inclusiv interzicerea lor până la o anumită vârstă reprezintă un semnal de alarmă extrem de serios cu privire la efectele utilizării în exces. 

Beneficiile internetului, pe care le recunoaștem ca psihologi, sunt infinit mai mici comparativ cu efectele negative atât asupra sănătății mintale cât și asupra altor aspecte ale vieții adolescenților. România a făcut un pas prin Legea Majorarului Digital și a fost adoptată recent de Senat”, a precizat Mihai Copăceanu.

Psihologul care este expert în adicții a explicat și cum ar trebui restricționat accesul tinerilor la internet. 
„Acordul părinților, informarea lor, închiderea unor conturi sunt necesare, însă cele mai eficiente măsuri sunt cele legate de conținutul pe care minorii îl văd, de filtrarea conținutului, de avertizarea cu privire la faptul că acest conturi aparțin minorilor, într-un cuvânt de protecția lor și de asigurarea că pot naviga pe internet fără niciun risc. 

Din păcate, în momentul de față, tinerii români nu sunt protejați, sunt victime ale infracționalității on-line. Nu sunt de părere că interdicția totală până la 16 ani este o măsură salvatoare, cred în reglementare, în respectarea legislației de către minori și de către rețelele de socializare și mai ales în educație”, a subliniat Mihai Copăceanu.

Legea a trecut de Senat

Reamintim că Senatul a adoptat, recent, propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online și creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil.
Restricția nu se aplică platformelor online dedicate învățării autorizate la nivel național de către Ministerul Educației și Cercetării sau la nivel european de către autoritățile competente.

Legea majoratului online, inițiată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR, are ca scop „instituirea unor măsuri pentru protecția minorilor împotriva conținutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale și morale corespunzătoare a acestora”.

Ce face părintele

„Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum și restricționarea accesului acestuia la pagini electronice care au conținut dăunător. Acordul parental, suspendarea și/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului.

Citește și: Casa Albă și-a făcut cont pe rețeaua chinezească TikTok. Ce a postat Donald Trump?

Cererea se transmite Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată. În termen de 180 de zile de la data intrării a legii, modalitățile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum și de restricționare a accesului la anumite pagini electronice care au conținut dăunător se stabilesc prin decizie a ANCOM”, prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.

Care este conținutul dăunător

Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate și însușite de plen, conținut dăunător este considerat „orice conținut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, țigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violența, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătății, dependențele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conținut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoțională a minorului”.