Titus Corlățean a vrut să ajungă conferenţiar universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Politice. Pentru asta avea nevoie să suțină un concurs la care trebuia să obțină minim 60 de puncte, barem minim impus de Ministerul Educației.
În final Corlățean a obținut 75,27 de puncte.
Copy/paste de 10 puncte
Pentru a ajunge la punctajul cerut, Corlăţean a copiat o întreagă carte de 274 de pagini, cuvânt cu cuvânt, paragraf cu paragraf, grafic cu grafic (bold cu bold), dintr-o alta pe care a publicat-o un an mai devreme.
La dosarul pentru funcția de conferențiar, Corlățean a depus cartea „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”, scrisă la 21 aprilie 2011.
Un an mai târziu, în luna mai 2012, Corlățean a lansat cartea „Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului”. Prima carte are o prefaţă de numai două pagini semnată de Adrian Năstase. Cea de-a doua nu are introducere, dar are şase capitole proprii întinse pe 94 de pagini.
De la capitolul VII însă, (pagina 95), lucrarea „Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului” copiază integral lucrarea „Executarea hotărârilor Curţii Europene”, publicată în urmă cu un an şi care are 270 de pagini în format mai mic.
Pentru cartea plagiată, comisia de la Universitatea Cantemir i-a mai acordat lui Corlățean 10 puncte, deși e vorba de aceeași carte (conținut).
Comisia a fost condusă de Corina Dumitrescu, propusă de fostul premier Ponta, în 2012, pentru funcţia de ministru al Educaţiei. Propunerea a fost retrasă după ce în CV-ul ei au fost descoperite neconcordanţe.
Corlățean susține, în apărarea sa, că ambele cărți, identice, îi aparțin.
<<Prima carte la care faceţi referire „Executarea hotărârilor CEDO>> reflectă munca mea la teza de doctorat. Cea de-a doua carte la care faceţi referire şi care se numeşte <<Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului>> este cursul pe care îl predau studenţilor”, mi-a declarat cu ceva timp în urmă Titus Corlățean.
A compilat și niște articole
Pentru a fi sigur că depășește baremul celor 60 de puncte necesare pentru a ajunge conferențiar, Corlățean a compilat și articole științifice.
Trei articole de pe lista depusă pentru concurs sunt create de Corlăţean ca un puzzle format din 19 pasaje ce se regăsesc identic în cel puţin două dintre articole.
Articolul publicat de Corlăţean, „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, conţine 11 pasaje comune cu „Importanţa executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Articolul „Executarea hotărârilor Curţii Europene a drepturilor omului conţine opt pasaje comune cu „Importanţa executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Articolul „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului“ conţine 12 pasaje comune cu „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului“
Articolul „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului“ conţine 12 pasaje comune cu „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului“. Trebuie spus că aceste două articole au fost publicate la un interval scurt de timp în 2010.
Există cinci pasaje care se regăsesc în toate cele trei articole. Aceste cinci pasaje însumează, puse cap la cap, trei pagini. Asta în condiţiile în care articolele la care ne-am referit nu sunt foarte întinse având 8 pagini, 18 pagini şi, respectiv, 22 de pagini.
Articolele au fost scrie în 2010.
În cv-ul de pe senat.ro, Corlățean nu mai menționează că a fost conferențiar la Dimitrie Cantemir.
Trei cărți într-un an
Ministrul Titus Corlăţean a publicat trei cărţi într-un interval de numai două luni. Anul 2012 a fost unul prolific, deoarece a lansat două cărţi în aceeaşi zi (4 aprilie 2012). O a treia carte a fost lansată în luna mai, atunci când a şi fost instalat cabinetul Ponta, iar Corlăţean devenea ministrul Justiţiei. Corlăţean a mai scris o carte în timpul mandatului de senator şi pe care a publicat-o în aprilie 2011.
Ce este autoplagiatul
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. b), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ la punctul B:
autoplagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale. “
