O comisie a CNATDCU: Șerban Nicolae a plagiat la doctorat. PSD poate avea iar președinte hoț

DE Sorin Semeniuc | 28.06.2019 - 14:46
Șerban Nicolae culege roadele plagiatulu/FOTO: Facebook.com

Trei profesori universitari desemnați de Comisia de Sociologie, Științe Politice și Administrative din cadrul CNATDCU să verifice teza de doctorat a senatorului PSD Șerban Nicolae au stabilit că acesta a plagiat și au propus retragerea titlului.

SHARE

Totuși, la finalul raportului, universitarii din Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare au aruncat mingea în terenul Ministerului Educației Naționale (MEN). Pare că, la CNATDCU, cadre didactice universitare se prefac că nu știu cum arată culoarea albă pentru a-i salva doctoratul lui Nicolae.

Universitatea s-a achitat rapid de sarcină

O sesizare asupra existenței plagiatului în doctoratul lui Nicolae a fost depusă la CNATDCU la sfârșitul lui 2017, în urma unui articol pe această temă publicat de site-ul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație. Politicianul și-a susținut teza în 2009, la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, titlul lucrării fiind "Proiecte de reformă a Națiunilor Unite".

Frapează, în primul rând, durata mare a analizei. Dacă în alte situații vina cădea pe universitatea unde a fost obținut titlul, instituție care, în cadrul procedurilor, trebuie să transmită la CNATDCU un punct de vedere asupra acuzațiilor (și îl trimite cu mare întârziere), în cazul lui Nicolae, documentul a ajuns de la Cluj-Napoca la București pe 18 ianuarie 2018, după cum reiese dintr-un răspuns al instituției de învățământ superior pentru Newsweek România. Raportul universității are rol consultativ.

Raport: "Arată o preluare și nu o parafrază"

Pasul următor a fost desemnarea unei comisii de lucru formată din membri ai Comisiei de profil din CNATDCU. Formată din trei membri, această mini-comisie analizează, la rândul ei, afirmațiile din sesizare și propune plenului Comisiei (29 de membri) retragerea/menținerea titlului. De obicei, plenul merge pe mâna celor trei.

Pentru teza lui Nicolae, Comisia de de Sociologie, Științe Politice și Administrative i-a ales pe prof.univ.dr. Ionela Băluță, prof.univ.dr. Ani Matei și prof.univ.dr. Robert Reisz.

Iată câteva dintre concluzii:

"12 rânduri sunt preluate identic din lucrarea: Alexandru Baboș, Alexandru Rizescu, Arhitectura de securitate a naţiunilor europene în perioada interbelică, Revista Academiei Forţelor Terestre, nr. 4, 2004, fără specificarea sursei. Mai mult, acest paragraf conține un rând preluat între ghilimele, care în articolul lui Baboș și Rizescu avea o notă de referință (6), iar în teza de doctorat a lui Șerban Nicolae nu mai are nicio referință (deși se mențin ghilimelele și textul în caractere italice).";

"11 rânduri preluate cuvânt cu cuvânt din aceeași lucrare. De data aceasta, articolul lui Baboș și Rizescu (citat la punctul 1) apare ca notă de subsol, dar în text nu sunt folosite ghilimele care să semnaleze preluarea identică a celor 11 rânduri. Trimiterea la o lucrare fără ghilimele presupune o parafrazare a acesteia, nu preluarea identică a unor paragrafe";

"(...) următorul paragraf, de 8 rânduri, este preluat identic din articolul lui Baboș și Rizescu, fără ghilimele și fără trimitere la textul original în vreo notă de subsol”; ”La paginile 54 – 55, 30 de rânduri sunt preluate cuvânt cu cuvânt din lucrarea Teodor Frunzeti, Organizațiile internaționale în era globalizării, Editura Academia Forțelor Terestre, Sibiu, 2000. După primele 14 rânduri (p. 54) respectiv după următoarele 16 rânduri (p. 55) apar note de subsol cu trimitere la lucrare, dar cele 30 de rânduri sunt copiate fără ghilimele (subliniem că nu este schimbat niciun cuvânt).";

"Deși traducerea este probabil a autorului, similaritatea aproape perfectă cu textul în engleză arată o preluare a acestuia și nu o parafrază, care ar fi justificat absența ghilimelelor.";

"Este evident că sursele respective au fost folosite de autor, care ar fi trebuit să preia mai puțin din conținutul lor sau să reformuleze mai consistent, dar aceste fragmente sunt mai greu de de încadrat în categoria plagiatului."

Un mare "dar"

Pe baza constatărilor de mai sus, cei trei au confirmat susținerile din articol/sesizare și au scris la finalul raportului că "Teza conține, în mod evident, fragmente plagiate, făcând aplicabile prevederile Art.4, lit.d) din Legea nr.206/2004 și certificând existența plagiatului în teza de doctorat supusă analizei.

În condițiile în care prevederile din Codul studiilor universitare de doctorat sunt aplicabile și situației analizate propunem retragerea titlului de doctor în conformitate cu prevederile art. 69, alin.5 din documentul menționat."

Apoi, au adăugat un soi de "dar": "În caz contrar, dacă prevederile din paragraful anterior nu sunt aplicabile, nu avem temei legal pentru propunerea retragerii titlului de doctor."

Acest "dar" reflectă, încă o dată, încercările unor membri ai CNATDCU de a-i scăpa pe plagiatori invocând, paradoxal, respectarea legii. În rezumat, semnatarii raportului reiau, cu alte cuvinte, argumentația dintr-o decizie recentă a altei Comisii din cadrul CNATDCU, cea de Drept. În 2018, această comisie a propus plenului CNATDCU, iar acesta a fost de acord în majoritate, să claseze acuzațiile de plagiat din teza lui Dănuț Tudor (fost secretar general adjunct în Ministerul de Interne, cuscrul lui Gabriel Oprea-UNPR), cel care își susținuse, în 1999, lucrarea cu titlul ”Poliția și statul de drept” la Universitatea București. În justificarea propunerii, Comisia de Drept a scris că la acel moment nu existau standarde de etică în raport cu care să se facă analiza, nici definiții ale plagiatului și nici sancțiuni aplicabile care să fie cunoscute de doctorandul Dănuț Tudor. Cu alte cuvinte, în 1999 puteai să copii integral teza: nu ești culpabil pentru că nu existau reglementări care să sancționeze acest lucru.

Planul B de scăpare

Pe aceeași linie merg și cei din comisia care a analizat doctoratul lui Șerban, aceștia scriind în finalul raportului: "Asupra cadrului legal aplicabil în asemenea situații este necesar să se pronunțe direcțiile de specialitate ale MEN."

Acest "tremurat etic" ridică întrebări retorice care clatină principiul onestității academice:

  • De ce, în trecut, același CNATDCU, dar în alte componențe, a retras titluri de doctorat în situații similare cu cea a lui Șerban, fără să invoce ”principiul nonretroactivității”?

  • CNATDCU ia decizii în funcție de componența sa la un moment dat?

În același registru, în Consiliu s-a luat în discuție în ultima perioadă posibilitatea stabilirii unui termen-limită de susținere a tezelor pentru care se pot face sesizări de plagiat. Acest termen nu a fost încă votat și pare că discuția nu mai este de actualitate după ce ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a anunțat că se opune unei astfel de propuneri. Ideea era aceeași: exonerarea plagiatorilor din trecut pe motiv că atunci când au obținut titlul nu existau norme care să le indice ce este furtul academic.

PSD ar putea avea un președinte plagiator

Ironia sorții face ca Ministerul Educației, locul unde a fost pasată luarea deciziei, să fie condus de Ecaterina Andronescu, și ea membru PSD, contracandidată a lui Șerban Nicolae la alegerile din acest week-end pentru funcția de președinte al acestei formațiuni politice. Recent, Nicolae și-a anunțat și intenția de a candida din partea PSD la alegerile prezidențiale din acest an.

În cazul în care ar fi ales lider al acestei formațiuni politice, Nicolae ar fi al doilea președinte al PSD care se confruntă cu acuzații de plagiat. În 2016, Victor Ponta și-a pierdut titlul de doctor pentru teza sa susținută în 2003, cu șase ani înaintea lui Șerban Nicolae. La Ponta, CNATDCU nu a avut "tresăriri de retroactivitate".

Chiar dacă, în viitor, CNATDCU va decide să îi retragă titlul, este aproape sigur că Șerban Nicolae va apela la cel mai recent upgrade de tergiversare a punerii în aplicare a deciziei. Zilele trecute, Curtea Constituțională a decis că o inițiativă legislativă care impune confirmarea retragerii titlului de către o instanță de judecată este constituțională.

Un astfel de proces poate dura câțiva ani. Astfel, punând în calcul și durate medie a dosarelor de plagiat de la CNATDCU (un an-doi), rezultă că, pentru a deposeda de titlu un plagiator, este nevoie de o perioadă cuprinsă, de obicei, între 3 și 4 ani.

Posibilă decizie în luna iulie

Conform unei declarații a unui membru al Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative este de așteptat ca o decizie referitoare la posibilul plagiatul din teza lui Nicolae să fie luată la ședința următoare, din luna iulie, când vor ajunge și răspunsurile Ministerului Educației la îndoielile celor trei profesori.

Un alt membru ne-a dezvăluit că la precedenta ședință a acestei comisii, profesorul universitar Ionela Băluță, semnatară a raportului de mai sus, "a sărit în apărarea lui Șerban Nicolae", ceea ce ar constitui un paradox.

"Nu comentez", s-a rezumat să răspundă Băluță.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.