Consiliul Elevilor propune două perioade pentru reluarea cursurilor: iunie sau septembrie

DE Octavia Constantinescu | 24.04.2020 - 11:32

Consiliul Elevilor propune, într-un document pe care îl publicăm integral mai jos, două scenarii pentru reluarea cursurilor.

SHARE

1. Reluarea cursurilor în format fizic va avea loc la finalul lunii mai sau la începutul lunii iunie.

În cadrul acestui scenariu, pe baza recomandărilor epidemiologice, elevii au nevoie de garantarea măsurilor de siguranță pentru a se putea întoarce la școală (Guvernul trebuie să achiziționeze măști, substanțe dezinfectante, mănuși și să doteze unitățile de învățământ preuniversitar până la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie). Fiecare unitate de învățământ preuniversitar trebuie să aibă asigurate aceste dotări cu cel puțin o săptămână înainte de începerea cursurilor.

Tezele vor fi susținute în luna iunie, elevii fiind testați din materia parcursă până în 11 martie. Mediile vor fi încheiate cu minimum două note, iar profesorul va pune accent pe dezvoltarea unor strategii de învățare particularizate pe nevoile fiecărui elev. 

Examenele naționale și examenele de admitere vor fi susținute în condiții normale, calendarul fiind adaptat contextului actual, în luna iulie 2020. De asemenea, se impune achiziționarea de urgență a echipamentelor pentru elevi și profesori (dispozitive, abonamente de acces la Internet) pentru a se garanta accesul la educație online pentru toți elevii din România (până când școlile vor fi redeschise). 

Mai mult decât atât, în cadrul acestui scenariu trebuie valorificată recuperarea la clasă a materiei pierdute. Odată cu abrogarea Ordinului de ministru, orele online nu mai sunt obligatorii, ele putând fi folosite drept mijloace de fixare a cunoștințelor. Până în momentul în care elevii vor avea, cu toții, acces la educație online, recuperarea materiei se realizează într-un mod profund inechitabil. 

Deciziile din domeniul educației trebuie să aibă în vedere siguranța elevilor, așadar recomandăm ca măsurile de distanțare socială să se păstreze preventiv și să se considere revenirea selectivă pe băncile școlilor. În acest sens, trebuie menținută colaborarea între MEC și Ministerul Sănătății. Comunicarea dintre ministere trebuie să fie bine coordonată, iar măsurile luate să fie transparente.

Consiliul Național al Elevilor susține realizarea unor strategii de recuperare pentru elevii cu nevoi speciale racordate la nevoile acestora; consilierea are un rol esențial în garantarea bunăstării și a sănătății mintale a elevului pe tot parcursul procesului educațional.

2. Reluarea cursurilor în format fizic în luna septembrie 2020.

În cadrul acestui scenariu, vom lua ca punct de reper întoarcerea elevilor la școală în luna septembrie 2020. Este esențial ca decidenții să ia în calcul acest scenariu, pentru a asigura pregătirea sistemului educațional, indiferent de piedicile care pot apărea pe parcurs.  

Se impune, așadar, nu doar achiziționarea de urgență a echipamentelor necesare pentru elevi și profesori, astfel încât toți actorii implicați să aibă acces la educație, ci și formarea cadrelor didactice, în lunile mai – iunie, prin metode online și, eventual, offline, prin intermediul Caselor Corpului Didactic și valorificând, totodată, învățarea de la egal la egal. Cadrele didactice trebuie formate cât mai repede, având în vedere faptul că mulți profesori nu pot preda online, întrucât nu au beneficiat de sprijin în acest sens până acum. 

După ce fiecare elev și fiecare profesor va avea acces la resursele digitale, MEC trebuie să implementeze un mecanism tip catalog online, astfel încât metodele de evaluare să fie unitare, iar profesorii nu trebuie să folosească notarea ca mijloc de coerciție, așa cum este stipulat și în Statutul Elevului.

Examenele naționale trebuie susținute offline, când contextul epidemiologic va permite, respectându-se normele de distanțare socială și cele igienico-sanitare. Printr-un acord cu universitățile la nivel național și internațional, MEC trebuie să garanteze faptul că niciun elev nu va fi prejudiciat.

Contextualizare:

În urma constatării răspândirii virusului cunoscut sub denumirea COVID-19 pe teritoriul României, dar și a recomandării primite de Guvernul României din partea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, s-a decis suspendarea cursurilor din învățământul preuniversitar începând cu data de 11 martie 2020, până la data de 22 martie 2020, cu posibilitate de prelungire, pentru a monitoriza evoluția pandemiei de coronavirus în țară fără a pune în pericol starea de sănătate a elevilor. Pe 15 martie 2020, a fost anunțată prelungirea suspendării cursurilor până, cel puțin, la 21 aprilie 2020. Ulterior, a fost instituită starea de urgență, iar prelungirea ei a avut ca efecte continuarea educației în mediul online până la finalizarea sa, adică după 16 mai 2020.

În cele 44 de zile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor prin intermediul instrumentelor digitale, accentul căzând asupra consolidării materiei deja predate, nu asupra predării de noi cunoștințe elevilor. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Achiziția ar fi urmat să se realizeze în baza unei centralizări realizate de Ministerul Educației și Cercetării prin intermediul inspectoratelor școlare județene. 

Cu toate acestea, răspunsul MEC la solicitările elevilor, părinților și profesorilor a constat într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al Ministerului, la data de 22 martie, prin care se anunța continuarea Programului „Euro 200” pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare, program al cărui calendar nu se conforma realității generate de pandemia de coronavirus. Programul „Euro 2020” prevede că pot cere bonuri de achiziție doar elevii care provin din familii în care venitul brut lunar pe membru de familie este de maximum 250 de lei, iar achiziționarea este programată pentru perioada 27 iulie - 12 octombrie 2020, elevii neputându-se folosi de resursele digitale prevăzute pentru a participa în această perioadă la cursuri, când au cu adevărat nevoie. Nici măcar la rectificarea bugetară, Ministerul Educației și Cercetării nu a solicitat fonduri pentru asigurarea acestor resurse.

    La baza măsurilor propuse s-au aflat două scenarii distincte, având drept reper perioada aproximativă de începere a cursurilor în format fizic. În ambele cazuri, sunt necesare anumite măsuri specifice cu caracter urgent, fără de care depășirea impedimentelor educaționale din această perioadă este irealizabilă:

- abrogarea OMEC 4135/2020 și emiterea unui Ordin de ministru cu prevederi clare, coerente, racordate la realitatea prezentă, după consultarea partenerilor educaționali;
- asumarea publică de către MEC a unui set de măsuri corespunzător scenariilor identificate și comunicarea transparentă a acestora;
- realizarea unei informări corespunzătoare a comunității școlare și a societății civile cu privire la discuțiile purtate pe tema educației în forurile europene;
- identificarea rapidă a surselor de finanțare ce pot fi exploatate pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor și profesorilor (câteva sugestii cuprinse în Policy Brieful redactat de Consiliul Național al Elevilor pe subiectul digitalizării educației: http://bit.ly/propuneri-digitalizare);
- elaborarea unei analize în baza datelor obținute din partea inspectoratelor școlare județene cu privire la numărul elevilor și profesorilor ce nu dispun de device-uri electronice conectate la Internet, utilizabile în procesul de predare-învățare;
- asumarea unor scuze publice de către ministrul Educației și Cercetării față de elevii și profesorii dezavantajați, care nu au resursele necesare pentru desfășurarea actului didactic, dar și față de părinții care nu le pot asigura copiilor device-uri cu conexiune la Internet, din lipsă de fonduri.

În data de 7 aprilie, la aproximativ o lună după suspendarea cursurilor, ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a adus în atenția publică măsurile luate pentru perioada următoare. S-a decis, astfel:


- stabilirea datei de reluare a cursurilor în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, precum și de măsurile comunicate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență;
- modificarea programei pentru examenele naționale, astfel încât aceasta să nu cuprindă materia aferentă semestrului al II-lea din acest an școlar;
- anularea simulărilor examenelor naționale, a evaluărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, dar și a olimpiadelor și concursurilor naționale;
- posibilitatea de susținere a examenelor naționale în cursul lunii iulie, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus;
- anularea sesiunii speciale de Bacalaureat pentru olimpici;
- încheierea situației școlare a elevilor cu minimum 2 note, alături de nota din teză, dacă este cazul;
elaborarea subiectelor pentru teze doar din materia studiată până la data de 11 martie 2020;
- decalarea calendarelor pentru înscrierea în clasa pregătitoare, înscrierea la grădiniță, a calendarului privind mobilitatea cadrelor didactice.

    În continuare nu se răspundea cu soluții concrete privind problema elevilor și a profesorilor care nu au posibilitatea financiară de a participa, respectiv de a susține cursuri online. Pentru unii elevi, nici programul „Teleșcoala”, desfășurat în parteneriat cu Televiziunea Română, cu ajutorul cadrelor didactice voluntare din țară, nu este accesibil. De asemenea, el nu poate fi considerat drept un substitut al orelor de curs propriu-zise. Rămânea, de asemenea, lipsa de pregătire a cadrelor didactice pentru a utiliza resursele de predare digitale. În scopul rezolvării acestei probleme, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat realizarea unui ghid.

    În locul acestui ghid, MEC a aprobat Ordinul de ministru nr. 4135/ 21.04.2020, care menționează obligația elevilor de a participa la cursurile online, fără a lua în calcul circumstanțele nefavorabile în care se află unii dintre aceștia, și oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri precum folosirea absenței ca mijloc de coerciție. 

Așadar, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, condamnă, cu fermitate, modul în care ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a gestionat sistemul educațional pe perioada suspendării cursurilor din cauza pandemiei provocate de coronavirus. Solicităm, în consecință, asumarea publică a vinei pentru încălcarea următoarelor principii din Legea Educației Naționale 1/2011 și remedierea situației semnalate:

- principiului echității – Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 stipulează, după cum am menționat anterior, la articolul 12, alineatul (2): „Elevul are obligația de a participa la activitățile de învățare on-line stabilite de unitatea de învățământ.”

Conform Raportului OECD efectuat în urma testărilor PISA din 2018:

1. Locul de învățare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru școala online. E nevoie și de calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe țări europene, peste 95% dintre elevi spun că au un calculator acasă, la care pot lucra. Dar în Indonezia, doar 34% au calculator. În SUA, toți elevii din medii avantajate economic și social au calculator acasă, dar în școlile din medii dezavantajate doar trei din patru elevi au calculator. La acest capitol, România se află sub media OECD – dacă aproape toți elevii din școli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăța acasă, în mediile dezavantajate procentul scade la circa 75%.

2.               În evaluările PISA, puțin peste două treimi dintre elevii de 15 ani participanți erau înscriși în școli unde directorul aprecia că aparatura din dotare are o putere de calcul suficient de mare. În Japonia, mai puțin de jumătate credeau acest lucru, iar în Kosovo – doar unul din cinci. La acest capitol, România este mult sub media OECD. În mediile avantajate, circa 65% dintre elevi erau înscriși în școli care susțineau că au aparatură suficient de puternică, pe când în mediile dezavantajate procentul scădea la 45% (cu precizarea că, în cazul României, raportul nu recunoaște acuratețea statistică a acestor rezultate).

3.               La capitolul software disponibil în școli, România se află spre coada clasamentului OECD: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învățau în școli unde directorii apreciau că este suficient software disponibil, versus 35% în cazul mediilor dezavantajate.

4.               Conform Policy Brief-ului realizat de Asociația Human Catalyst (https://bit.ly/policyb-humancatalyst) supralicitarea învățării în mediul online și prezentarea acesteia ca soluție cvasiexclusivă de recuperare materiei școlare nu va face decât să adâncească decalajele, lovind, mai ales, în aproape jumătate de milion de elevi vulnerabili, care învață în școli defavorizate identificate. 

    În OMEC nr. 4135/2020, responsabilitatea de a asigura acces la educație este pasată de la părinți, la inspectoratele școlare județene, la autoritățile publice locale, elevul fiind victima în acest proces.

principiului transparenței decizionale și cel al fundamentării deciziilor pe dialog și consultare – Importanța OMEC 4135/2020 pentru sistemul de învățământ preuniversitar nu este neglijabilă, fapt care impunea o dezbatere prealabilă cu toți actorii implicați în sistemul educațional înainte de elaborarea acestui ordin de ministru. Această dezbatere, dar și consultarea publică, esențială înainte de elaborarea oricărei politici educaționale, au lipsit cu desăvârșire.

principiului calității în procesul de învățare – În cea mai recentă videoconferință realizată de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu  reprezentanții elevilor, părinților, profesorilor și studenților, doamna ministru al Educației și Cercetării a anunțat elaborarea unui ghid care să sprijine profesorii și elevii în procesul de predare-aprofundare-învățare-evaluare, însă realizarea ghidului a fost amânată.

De asemenea, educația incluzivă de calitate nu apare în agenda Ministerului Educației și Cercetării, iar problema elevilor cu CES, a elevilor înscriși în școlile speciale, nu a fost adresată până acum de factorii decizionali. 

Multiple resurse au fost direcționate către crearea unui set de platforme, de la Google Classroom la Zoom, de la Teleșcoala la Educred, însă firul roșu în școala online este în continuare de negăsit de mulți dintre elevi: elevi care sunt acum încurajați să adopte metode de studiu individual, deși sistemul educațional, în care consilierii școlari (1 la 800 de elevi) nu încurajează elevii să își identifice strategii personalizate de învățare, impunându-le mai degrabă memorarea unor informații decât înțelegerea și utilizarea aplicată a acestora.

principiului răspunderii publice – Până în prezent, declarațiile ministrului Educației și Cercetării au fost contradictorii („Nu este necesar să suspendăm cursurile.”, declarație urmată de suspendarea cursurilor), iar Ministerul Educației și Cercetării nu are un plan concret de măsuri pentru perioada următoare, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus.

 


    MEC a promis public un set de măsuri pentru fiecare scenariu al evoluției situației, care ar fi trebuit adus în atenția întregii comunități școlare, în urma consultării partenerilor educaționali al Ministerului Educației și Cercetării. Scenariile la care ministrul Educației susține că s-a lucrat în această perioadă nu au fost publicate nici până în prezent. Elevii se află într-o stare de confuzie cu privire la viitorul lor din perspectivă educațională și suferă ca urmare a haosului din sistem. În consecință, Consiliul Național al Elevilor propune o serie de măsuri având ca orizont de timp perioada mai 2020 - toamna anului 2020, în funcție de cele două scenarii care au fost identificate de către reprezentanții elevilor din România

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.