Punctajul acordat este de 1,5 puncte pentru această operaţiune, valorează 15% din nota finală a probei scrise.
Punctajul este similar celui acordat pentru toată rubrica de formare a acelui profesor, de la evaluarea CV-ului, potrivit Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic.
Consiliul Național al Elevilor apreciază că această testare a viitorilor inspectori școlari este mult mai puțin riguroasă decât probele de competențe digitale pe care urmează să le susțină elevii de clasa a XII-a. Comparativ cu rezolvarea unui test fără asistarea unei comisii, elevii de clasa a XII-a vor susține o probă obligatorie, mult mai complexă și mai structurată, în condiții de examen pentru împiedicarea oricărei posibilități de fraudă a examenului.
Proba D, pentru evaluarea competenţelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de Bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă durează 90 de minute și testează competențele digitale de bază ale elevilor în baza unor domenii de competență.
Sunt propuse şapte domenii de competenţă:
1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor
2. Editoare de texte
3. Informaţie şi comunicare
4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)
5. Editoare de calcul tabelar
6. Baze de date
7. Prezentări
Structura de reprezentare a elevilor din România militează pentru digitalizarea echitabilă a educației, motiv pentru care Consiliul Național al Elevilor subliniază necesitatea unei formări prealabile pentru toți membrii comunităților școlare, astfel încât propunem ca Ministerul Educației și Cercetării să își asume ca politică educațională la nivel național formarea elevilor și a cadrelor didactice pentru competențe digitale de bază.
În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, Bulgaria (38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% în dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 România a fost singura țară din UE, într-un grup restrâns de 8 state, care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul.
Sistemul educațional din România trebuie să progreseze la capitolul competențelor digitale de bază, fapt care ne motivează să contestăm modul în care inspectorii școlari vor fi evaluați în cadrul acestei testări care prezintă un rol formal. În vederea dezvoltării educației prin digitalizare echitabilă, este important ca factorii decizionali din domeniu să își asume livrarea cu profesionalism a conținuturilor privind competențele digitale și evaluarea riguroasă a acestora. Învățarea pe tot parcursul vieții trebuie valorificată și accesibilă tuturor cetățenilor.
În momentul de față, un elev de clasa a XII-a are competențele digitale testate mai riguros decât un viitor inspector școlar general. Superficialitatea cu care factorii decizionali au tratat și continuă să trateze competențele digitale demonstrează faptul că digitalizarea echitabilă a educației este condiționată de formarea temeinică a resursei umane, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.
