Activiștii pentru drepturile copiilor consideră că viitorul ministru al Educației ar trebui să crească alocarea bugetară pentru Educație, să dezvolte programe prin care să crească participarea elevilor din mediul rural în învățământul profesional și liceal, să deconteze transportul elevilor și să prioritizeze programele din fonduri europene care urmăresc combaterea sărăciei. Salvați Copiii mai cere depolitizarea „imediată” a sistemului de învățământ, înființarea unor creșe care să asigure o acoperire de minim 30% în următorii cinci ani, extinderea programului Școală după Școală (pentru copiii săraci) și extinderea în toate județele a programului A doua Șansă (pentru adulții care au fost nevoiți să renunțe la educație înainte de absolvirea învățământului obligatoriu), dar și creșterea numărului de consilieri școlari. Acum, un consilier școlar trebuie să aibă grijă de 800 de elevi și 400 de preșcolari.
Cele patru priorități ale viitorului ministru al Educației, în opinia Salvați Copiii, sunt:
1. Reducerea abandonulului școlar, a numărul de copii în afara școlii și a fenomenului de părăsire timpurie a educației
La nivelul anului școlar 2017-2018, rata abandonului școlar la nivel național, în învățământul primar și gimnazial era de 1,72 la sută, adică o diferență de aproximativ 30.000 de elevi care au început anul școlar și l-au încheiat. Pentru anul școlar 2018-2019, peste 380.000 de copii cu vârste între 3 și 17 ani nu erau înscriși în nici o formă de învățământ, potrivit analizei Salvați Copiii. Dintre aceștia, 80.000 de copii ar fi trebuit să fie înscriși în ciclul primar.
De asemenea, potrivit unui alt raport, al World Vision România, din 2018, 1,5% dintre familiile din mediul rural au cel puțin un copil care a fost obligat să abandoneze școala în 2016-2017, pentru că familia nu și-a mai permis să-l trimită la ore. Unul din doi copii care abandonează școala o face din cauza sărăciei familiei, iar unul din cinci copii spune că este obosit la școală din cauza muncilor pe care trebuie să le facă în gospodărie.
2. Combaterea sărăciei educaționale în rândul copiilor
42 la sută dintre copiii români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, iar 21,5 la sută dintre copii nu au nici un fel de condiții pentru un trai decent - mâncare, căldură în locuință, acces la utilități, arată Salvați Copiii. Mai mult, un copil născut în România va ajunge până la vârsta de 18 ani să își folosească doar 60% din potențial din cauza accesului redus la servicii de sănătate și educație, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.
Citește și: Copilărie neagră. 3% dintre copiii români merg la culcare flămânzi
3. Asigurarea echității și a finanțării sistemului de învățământ preuniversitar
În opinia activiștilor de la Salvați Copiii, Educația ar trebui ca, până în 2023, să primească 6% din PIB. Educația primește, în medie, 2,83% din PIB, fiind cea mai scăzută alocare bugetară din Uniunea Europeană. În 2016, media UE pentru Educație era de 4,7%.
4. Asigurarea calității în Educație
Rezultatele elevilor români la testările internaționale sunt foarte slabe în raport cu rezultatele țărilor cu același nivel de dezvoltare socio-economică, indicând prezența într-un grad neobișnuit de ridicat al analfabetismului funcțional în rândul copiilor români, explică Salvați Copiii. Scorurile obținute de elevii români arată că aceștia nu înțeleg un text pe care îl citesc - 38, 7% față de 19,7% în UE, nu pot trage o concluzie pornind de la un set de date științifice - 38,5% față de 20,6% în UE și nu pot calcula prețul unui obiect în mai multe monede - 29,9% față de 22,2% în UE.
