Potrivit documentului „Raport starea învățământului 2018 - 2019”, realizat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, „majoritatea clădirilor destinate educaţiei au fost construite în perioada anilor 1960-1980, odată cu apariţia marilor cartiere de locuinţe din sectoarele Capitalei.
Cea mai veche clădire școlară din Bucureşti datează din anul 1864. Aceasta a fost reabilitată şi modernizată, în prezent aici funcţionând Grădiniţa nr.203. La începutul anului școlar 2018-2019, din totalul celor 636 de școli destinate învățămăntului de stat și particular, 55 dețineau autorizația de securitate la incendiu.
Numărul unităților care nu aveau autorizare de securitate la incendiu era de 399, iar 105 de clădiri de școli nu necesitau autorizarea, iar 77 sunt în curs de autorizare”.
Școli în trei schimburi
În același document se arată că: „circa un sfert din infrastructura educațională pentru învățământul preuniversitar a fost reabilitată și modernizată la standardele educaționale ale Uniunii Europene, prin construirea de săli de sport multifuncționale, reabilitarea totală a instalațiilor sanitare, electrice, de gaz, agent termic, internet, monitorizare video, asigurarea cu mobilier și mjloace de învățământ”.
Cu toate acestea, „cea mai actuală problemă a infrastructurii educaţionale este reprezentată, în continuare, de creşterea importantă a numărului de elevi din ciclul primar, ca urmare a introducerii clasei pregătitoare, precum și datorită școlarizării în București a unui număr din ce în ce mai mare de elevi proveniți din județele limitrofe. Şcolile gimnaziale din Municipiul București s-au confruntat, an de an, cu fenomenul de suprapopulare, ajungându-se ca 13 unități școlare să funcționeze în 3 schimburi”, se arată în document.
Zonele unde se identifică deficit de spaţii educaţionale sunt : Băneasa, Herăstrău, Dorobanţi, Iancului, Titan, Big-Berceni, Tineretului, Militari, Rahova, Academia Militara, precum și în noile cartiere rezidențiale construite în proximitatea Capitalei. .
