Zona Euro dă semne neașteptate de reziliență economică, în ciuda escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Experții avertizează însă că riscurile legate de prețul energiei pot da peste cap prognozele optimiste.
Economie
România a atins un record istoric de salariați, însă statistica oficială ascunde o realitate dură: majoritatea covârșitoare a românilor câștigă sub media oficială. O eventuală retrogradare economică ar lovi direct în veniturile populației.
Pe linie camerală, CCIR are în vigoare acorduri de cooperare cu Federația Camerelor de Comerț și Industrie din Pakistan (FPCCI) și cu Camera de Comerț și Industrie din Rawalpindi.
Inteligența artificială a intrat rapid în viața românilor, însă companiile autohtone au rămas mult în urmă. 83% dintre români folosesc AI, dar numai 5,2% dintre firme utilizează această tehnologie, cel mai mic procent din Uniunea Europeană.
Șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere câștigă un salariu net de 5.600 euro. Directorul financiar câștigă 7.000 euro pentru că are 2 slujbe la stat. Autostrăzile întârzie cu anii sau se prăbușesc la CNAIR.
Nota de plată a instabilităţii este de cel puţin 3.800.000.000 €. Atât pierde anual România, din cauza crizei politice, plătind în plus dobânzi uriaşe. S-ar putea construi cu aceşti bani 3 spitale mari sau 300 km de autostradă.
Preluarea activelor internaționale ale gigantului rus Lukoil de către investitori din SUA amenință să redeseneze harta petrolieră a Europei de Est. În spatele tranzacției-mamut se află un activ critic din România: rafinăria Petrotel Teleajen și o rețea de peste 300 de benzinării.
Ministrul Finanțelor susține că încasările actuale și consolidarea fiscală apără ratingul de țară în fața agenției S&P. Alexandru Nazare dă asigurări că țintele bugetare sunt respectate.
