„Decalajul Azazel”. Avertismentul BNR privind riscul ca inteligența artificială să scape de sub control
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, lansează un nou concept teoretic, inspirat din mitologie: „Decalajul Azazel”. Oficialul Băncii Centrale avertizează că ritmul amețitor în care avansează tehnologia depășește capacitatea societății și a statului de a o reglementa.
Pornind de la o pildă din vechea Cartea lui Enoh — în care îngerul Azazel le oferă oamenilor cunoștințe secrete și tehnologii de luptă fără ca aceștia să aibă înțelepciunea etică de a le folosi —, Leonardo Badea avertizează că omenirea se află din nou într-un punct critic.
În opinia prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României, avântul inteligenței artificiale creează o asimetrie periculoasă între viteza cu care pătrund noile instrumente digitale și viteza mult mai lentă cu care instituțiile dezvoltă norme, reguli și mecanisme de guvernanță.
Sintetizat sub formula „Decalajul Azazel”, acest fenomen măsoară tocmai prăpastia dintre capacitatea tehnologică pură și maturitatea organizațională a societății.
„Decalajul Azazel”. Avertismentul BNR privind riscul ca inteligența artificială să scape de sub control
Oficialul BNR subliniază că, în scenariul în care productivitatea impulsionată de algoritmi crește mult mai rapid decât abilitatea statelor de a identifica riscurile, apar vulnerabilități sistemice majore.
Fără o guvernanță adecvată, orice șoc tehnologic sau atac cibernetic autonom poate avea efecte disruptive asupra economiei globale.
Din perspectivă macroeconomică, tranziția spre o economie bazată pe inteligență artificială va pune presiune pe finanțele publice, solicitând investiții masive care vor crește inițial datoria statelor.
Citeşte şi: Leonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Creșterea economică în era inteligenței artificiale
Cu toate acestea, Leonardo Badea notează că un leu sau un euro investit în tehnologie poate genera un multiplicator fiscal superior investițiilor clasice în infrastructură, transformând datoria publică dintr-o povară bugetară într-un motor de creștere economică pe termen lung, cu condiția ca proiectele finanțate să fie sustenabile.
La nivel european, adoptarea AI Act reprezintă un prim pas crucial pentru crearea unui cadru unitar de protecție a drepturilor cetățenilor și de evaluare a riscurilor, în special în domenii sensibile precum analiza bonității financiare sau accesul la servicii esențiale.
Totuși, reglementarea normativă nu este suficientă dacă companiile din sectorul tech nu dezvoltă o adevărată cultură organizațională de gestionare a riscurilor, similară celei construite istoric în industria aviatică sau în cea nucleară.
Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Românii nu mai cred cifrele oficiale, iar încrederea în economie se prăbușește
Pentru a demonstra matematic riscurile acestei asimetrii, prim-viceguvernatorul BNR a simulat trei scenarii economice bazate pe modelul neoclasic Solow.
Concluzia simulărilor arată că o accelerare agresivă a investițiilor în AI, neînsoțită de o creștere paralelă a resurselor alocate guvernanței și capitalului organizațional (de la 4% la 10% din producție), crește exponențial probabilitatea unor incidente tehnologice severe care pot reduce producția potențială cu până la 15%.
În final, oficialul Băncii Centrale punctează că inteligența artificială devine rapid o componentă de bază a tuturor infrastructurilor critice din societate.
Deși tranziția va aduce un salt istoric de productivitate și bunăstare, gestionarea perioadei curente necesită un echilibru extrem de fin între curajul de a inova și responsabilitatea de a controla riscurile, amintind de celebra maximă a poetului T.S. Eliot: doar cei care riscă să meargă prea departe vor afla cât de departe se poate ajunge.
