Specialiștii în domeniul energetic prezenți la Summit-ul de Energie 2023 organizat de Newsweek miercuri, 18 octombrie, la București, au discutat despre rezervele de energie electrică și gaz ale României în general și, punctual, despre rezervele necesare pentru iarna 2023-2024, dar și despre strategia necesară țării noastre pentru noile ținte propuse de UE privind energia obținută din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de carbon.
De asemenea, experții au explicat unde se află România pe drumul către independența energetică, pe o scară de la 1 la 10.
Unde se află România pe drumul către independența energetică? Ce spun specialiștii
„Dacă la sfârșitul lui 2019 nu aveam absolut nicio șansă să avem import de gaze decât din Federația Rusă, acum suntem cu conectați cu absolut toate statele vecine de unde se pot aduce gaze. O singură conexiune ne lipsește, cu Serbia. Dar, este și aceasta în lucră lucru.
Practic putem aduce gaze din Azerbaidjan prin prin TANAP, prin coridorul Transbalcanic, putem aduce gaze din Azerbaidjan prin TANAP, prin TA, prin interconectorul Grecia-Bulgaria, și, apoi, prin bruia BRUA, pe la pe la Giurgiu-Ruse, evident avem revers flo și cu Ucraina. Am construit legătura gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău cu Republica Moldova. Avem BRUA care duce mai departe către către Europa de Vest, către Ungaria și mai departe către Europa de Vest. Practic, România este conectată, putem avea acces la terminalele din Grecia și din din Turcia.
Deci, România, în momentul de față, are posibilitatea de a aduce gaze naturale de absolut oriunde și a trimite gaze naturale oriunde dacă are excedent.
Dacă în 2019, aveam blocat proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, iată că acum este deblocat.
Vorbim în 2023, când proiectul este deblocat și avem clar decizia de investiții luată și primele gaze vor ajunge la începutul anului 2027 în rețeaua națională de transport.
Avem o exploatare nouă de gaze din Marea Neagră a celor de la Black Sea Oil and Gas.
Deci, din punct de vedere al gazelor naturale, 2027 este punctul în care România va fi independentă din punct de vedere al importului de gaze naturale.
La energia electrică, aveam proiectul reactoarelor trei și patru blocat de 7 ani de zile, la sfârșitul lui 2019. Acum, proiectul este complet deblocat. Se face cu partenerii americani, canadieni, francezi, coreeni, japonezi, cu parteneri de nădejde și, de asemenea, suntem prima țară din afara Statelor Unite care beneficiază de tehnologia micro-reactoarelor și va avea primul reactor modular.
Odată cu construcția acestor reactoare modulare, România, evident, va fi independentă energetic. Dar nu înseamnă că până în 2029, când este data de punere în funcțiune a primului SMR-ului, trebuie să stăm. Vorbim de energie regenerabilă, vorbim de energie regenerabilă care a făcut salturi uriașe în ultima perioadă. Vorbim de schimbarea cadrului legislativ de la sfârșitul anului 2021, de peste un gigawatt de energie regenerabilă instalată de către persoane, de către prosumer, de către persoane care folosesc pentru consumul propriu și excedentul dau în rețea.
Gândiți-vă că un gigawatt putere instalată în solar înseamnă într-un an de zile, pe medie, așa, 1,2 tera de energie produsă. Iar ritmul de creștere este exponențial.
Ceea ce trebuie făcut este să țină și rețeaua de distribuție PASUS, și rețeaua de transport cu aceste cu aceste tendințe. Deci, grosso modo, cred că România este pe pe drumul cel bun. Eu aș da nota opt”, a declarat fostul ministru al Economiei, deputatul Virgil Popescu, la Summit-ul de Energie 2023 organizat de Newsweek.
Citește și: Ciolacu: „Jaloanele întârziate din PNRR pe energie le vom recupera într-un ritm accelerat”
Cristina Prună: Vom mai depinde de importuri
„Independență energetică 100% noi nu putem avea, pentru că întotdeauna vom depinde de niște cantități din import. Dacă ar fi să ne uităm la ce vine dinspre Ministerul Energiei, am putea să spunem gata, stăm bine, avem notă maximă, putem să ne culcăm pe ureche, dar în realitate, dacă ne uităm, sunt niște lucruri care lipsesc și e bine să privim aceste lucruri în mod obiectiv.
Și aici mă refer la un sector carbonifer care este nereformat, mă refer la tot ce înseamnă termie, care necesită investiții serioase în România, mă refer la investițiile din rețeaua de transport de energie electrică, care încă sunt în urmă și trebuie să ne uităm cu foarte mare băgare la acest aspect, mai ales că avem investiții în energia regenerabilă care vin din urmă.
Se pare că rețeaua de transport nu ține pasul și nici chiar cea de de distribuție, dacă ne uităm la zona de prosumatori și, nu în ultimul rând, reiau această idee a investițiilor și acest apetit investițional în energie regenerabilă și aceste parcuri de zeci și sute de megawați de care se vorbește, chiar mii, pe care le vedem în România și care nu există încă.
Dacă avem această analiză obiectivă, vedem că avem aceste sincope interne și nu avem backup în cazul în care toate aceste investiții nu se realizează.
Dar, mai mult decât atât, eu aș zice că trebuie să avem o viziune mult mai amplă și să ne uităm către viitor și să avem ambiții mari, noi ca țară. Și aici mă refer la ideea de a avea o țară care este un pol de securitate în regiune și atunci când există o criză energetică majoră, noi să ne hotărâm ca țară să fim acea țară care poate să ofere alternativă la ce înseamnă aprovizionare cu gaz rusesc pentru vecinii noștri.
Vă dau un exemplu. Statele Unite au devenit un pol de securitate și inclusiv noi beneficiem de această securitate care ne vine dinspre SUA, tocmai pentru că ne-au oferit o alternativă la ce însemna sursa tradițională de securitate din secolul trecut.
Deci, cred că și noi, acum, ca țară, pentru că avem toate aceste resurse care urmează să fie exploatate, trebuie să jucăm acest rol de pol de securitate aici, în regiune, și trebuie să ne uităm mult mai atent la lucrul acesta.
Faptul că noi ne-am umplut, de pildă, depozitele pentru iarna aceasta nu trebuie să fie în niciun caz suficient. Asta este o viziune pe termen scurt și noi, în România, am cam tot fost cu viziune pe termen scurt.
Pe termen lung, trebuie să ne uităm, de pildă, ce înseamnă securitatea energetică la care putem să contribuim. Dacă ne uităm la Republica Moldova, este un lucru extrem, extrem de important.
M-aș referi și la ce înseamnă tranziția energetică de la cărbune. Avem acest plan de restructurare al Complexului Energetic Oltenia.
Aici iarăși am văzut niște semnale care au venit din partea Ministerului Energiei. Cred că trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat în Hunedoara și să nu mai repetăm aceleași greșeli. Orice zi de întârziere sau lună de întârziere în acest plan de restructurare cred că va avea un impact inclusiv asupra securității energetice și asupra, până la urmă, asupra facturilor consumatorilor.
Și aici ne trebuie mai mult curaj, zic eu, și să nu ne mai uităm doar la partidul care ne susține și să ne uităm doar după voturi. Trebuie să avem curajul să modernizăm acest sector energetic.
Aș vrea să atrag atenția asupra PNRR, pentru că acolo sunt niște întârzieri nepermise, mă refer la banii care ar trebui să meargă către dezvoltarea de energie solară. Avem dosare care încă sunt în curs de semnare, pentru proiecte care ar trebui să fie gata la mijlocul anului 2024. Nu știu dacă realizăm ce înseamnă lucrul ăsta, că mijlocul anului 2024 bate la ușă.
Noi acum suntem în plină iarnă, deci toată lumea se întreabă când o să putem noi să cheltuim banii. Iar cei care au câștigat acele proiecte, când vor putea să implementeze și să să cheltuiască banii europeni din PNRR pentru a putea livra la timp acele proiecte.
Mai mult decât atât, cred că principalul atu al României pentru a deveni un pol de securitate reprezintă cele două piețe pe care încă le avem, deși ele au fost grav afectate de ultimele modificări legislative și aici mă refer la piața de energie electrică și cea de gaze naturale.
Practic, cred că rolul nostru aici, în regiune, este să ne consolidăm aceste piețe și îi determinăm pe cei din jurul nostru să nu se mai ducă să tranzacționeze în Turcia sau în Austria, ci să vadă piețele de la București ca o alternativă.
Și cred că în momentul acela vom putea vorbi de o oarecare independență energetică, și de securitate energetică, pentru că toată lumea se va uita la noi ca la o țară credibilă, care are și resurse, are și niște piețe funcționale. Atunci vom putea să să jucăm un rol mult mai important în ceea ce privește energia.
Eu o să fiu mai exigentă, o să mai cobor un punct. Șapte”, a afirmat Cristina Prună, deputat în Parlamentul Romaniei, la Summit-ul de Energie 2023 organizat de Newsweek.
Citește și: Hidrogenul e viitorul, poate înlocui gazul. Siemens a pornit prima turbină industrială pe H2 „curat”
Mălin Paicu, Administrația Fondului pentru Mediu: „Proiectele au prins amploare”
„Eu sunt mai optimist (...) Aș da undeva la 8,5, spre 9. Într-adevăr, Fondul pentru Mediu în ultimul an a prins o amploare foarte mare prin prisma proiectelor pe care încercăm să le finanțăm. Totodată, noi recunoaștem hibele pe care le avem, încercăm să le corectăm, dar, pas cu pas. Adică noi suntem adepții pas cu pas, avem foarte multe proiecte, foarte multe axe, iar pe independența energetică într-adevăr, avem patru majori, poate chiar spre cinci.
În teorie, când lansăm liniile BUG, liniile bugetare, ele sunt acoperite undeva la 100% în contractare. Acum depinde din ce primă privim. Dacă privim din prisma ducerii la îndeplinire a contractelor, tind să cred undeva spre 90%, pentru că întotdeauna vor exista cheltuieli eligibile ale contractelor, întotdeauna vor exista anumite sincope ale autorităților locale sau de persoanelor fizice”, a precizat Mălin Paicu, director general adjunct la Administrația Fondului pentru Mediu.
Citește și: Burduja: „Cu gazele pe care le producem și cu cele înmagazinate vom trece iarna fără importuri”
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan: Suntem într-o poziție avantajoasă
„Dacă ne referim la partea de independență energetică, suntem printre țările din Uniunea Europeană într-o poziție, să zic, foarte avantajoasă, în sensul că 80-85% din necesarul nostru de consum de gaze naturale este acoperit din producție internă.
Avem prima dezvoltare în Marea Neagră, care, începând de anul trecut, injectează în rețeaua de de transport, avem proiectul viitor demarat, la care decizia de investiție a fost luată în proiectul Neptun Deep, care va conduce la acoperirea întregului necesar de consum de gaze naturale și, alături de rutele care au fost menționate anterior, de posibilitățile de a achiziționa gaze din alte surse decât sursa care a fost până anul trecut primordială import, mă refer la gazele din Rusia. Alternative au fost create și sunt în vigoare, alternative care în caz de necesitate vor putea fi și vor fi puse în în aplicare.
Totodată, dacă ne referim la partea înmagazinare, de stocare de gaz, obligațiile pe care România le-a avut conform regulamentelor europene în vigoare, putem spune că suntem iarăși foarte avantajați. Avem 100% din capacitățile de stocare în acest moment acoperite.
Iar dacă ne referim la programul de iarnă pe care colegii de la Ministerul Energiei îl desfășoară în acest moment, putem vedea, sunt date publice că rezervoarele, acumulările în rezervoarele de apă sunt la un nivel mulțumitor, la fel și partea de stocuri pe partea de cărbune.
Deci, avem cu siguranță toate atuurile și acestea ne îndreptățesc să spunem că în această iarnă nu vom avea probleme și vom reuși să trecem această perioadă prin resursele interne pe care România le are în acest moment.
Pe de altă parte, dacă privim partea de dezvoltare pe partea de energie, vedem proiecte care au fost conectate în această perioadă în domeniul regenerabil, conectate la rețeaua de electricitate, la rețeaua distribuitorilor sau a Transelectrica. Avem proiecte independente, aproximativ 500 de megawați, proiecte care au fost conectate.
Avem dezvoltarea pe partea de prosumatori, datorită unei simple și minore reglementări primare introdusă în decembrie 2021 pentru prosumatori. Ne apropiem de numărul de 100.000, peste un gigawatt instalat în acest moment, ceea ce a înclinat balanța anul acesta ca România să devină iarăși un importat exportator de securitate energetică regională. Avem pentru prima dată și sursele de finanțare puse la dispoziție.
Sunt îndreptățit să cred că toate acțiunile demarate de Ministerul Energiei vor conduce la asigurarea independenței energetice a României în viitorul nu foarte îndepărtat. Partea de dezvoltare, noi capacități energetice.
Avem contractul semnat pentru Mintia, 1700 de megawați, planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, cu 1,3 gigawați, în gaz, 730 pentru capacități noi, avem fotovoltaice, avem programul nuclear demarat în anul 2020 prin discuțiile cu partenerii euro-atlantici, unitatea trei și patru de la Cernavodă, noile capacități, SEMER.
Toate aceste lucruri vor conduce către asigurarea independenței energetice a României și nu doar acest lucru, dar și către faptul de a putea asigura securitate energetică în regiune, și mă refer în special și inclusiv la Republica Moldova”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, la evenimentul Newsweek.
