VIDEO Ce noi soluții pregătește Ministerul Dezvoltării pregătește pentru locuințe accesibile
Continuarea investițiilor după PNRR și finanțarea locuințelor accesibile sunt printre temele prezentate de Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, la summitul de Construcții organizat de Newsweek România.
Continuarea investițiilor după PNRR și finanțarea locuințelor accesibile sunt printre temele prezentate de Orsolya-Mária Kövér la summitul Newsweek. Secretarul de stat a explicat și de ce banii nu sunt suficienți pentru a accelera lucrările.
Ministerul Dezvoltării încearcă să asigure finanțarea proiectelor începute și să pregătească mecanisme pentru următoarea perioadă de investiții. În paralel, instituția lucrează la soluții prin care locuințele accesibile să poată fi finanțate din mai multe surse și să răspundă nevoilor unor categorii mai largi de populație.
Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a prezentat aceste direcții în primul panel al Newsweek Construcții Summit 2026. Declarațiile sale au vizat finanțarea, capacitatea de execuție, calitatea proiectelor și digitalizarea.
Investițiile începute trebuie duse la capăt
Întrebată care sunt prioritățile ministerului pentru 2027, Kövér a pus pe primul loc continuarea investițiilor. Ea a explicat că instituția nu tratează infrastructura și celelalte lucrări ca domenii care se exclud la finanțare, întrucât nevoile există în ambele direcții. Dificultatea este obținerea fondurilor necesare pentru proiectele aflate deja în derulare.
„Nu există o prioritizare între infrastructură și celelalte investiții, deoarece sunt în egală măsură foarte importante. Am dori să obținem fondurile necesare pentru a putea să le derulăm în continuare”, a declarat secretarul de stat. Ea a recunoscut că există provocări pe mai multe planuri și că asigurarea finanțării nu este ușoară.
Citește și: VIDEO Lipsa muncitorilor și întârzierile statului frânează lucrările de construcții. Care e soluția?
Portofoliul descris de Kövér include investiții prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, prin programele naționale de dezvoltare locală și proiecte începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru cele care nu au fost încheiate în termenul aferent programului european, ministerul a trebuit să identifice variante de continuare.
Potrivit explicațiilor oferite în dezbatere, unele lucrări urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului din bugete locale. Altele au fost transferate către finanțări naționale. Kövér a menționat pistele pentru biciclete, pentru care a indicat finanțare de la bugetul de stat, precum și creșele care nu au putut fi terminate prin PNRR și au fost preluate într-un program guvernamental.
Renovarea energetică se lovește de lipsa oamenilor
Secretarul de stat a spus că experiența PNRR trebuie folosită atunci când sunt stabilite țintele viitoarelor programe. Nu este suficientă asumarea unui număr de metri pătrați care trebuie renovați energetic. Calendarul trebuie corelat cu numărul de muncitori și specialiști disponibili, dar și cu posibilitatea instituțiilor de a verifica și recepționa lucrările.
În estimarea prezentată de Kövér, România ar avea nevoie de aproximativ 22 de miliarde de euro pentru eficientizarea energetică a circa 50 de milioane de metri pătrați până în 2050. Ea a legat aceste necesități de obiectivele de neutralitate climatică și a avertizat că volumul lucrărilor depășește capacitatea actuală de execuție.
„Lăsând la o parte problema banilor, care nu prea există, chiar dacă am avea banii mâine, noi nu avem forța de muncă necesară ca să putem să facem aceste lucrări”, a declarat reprezentanta ministerului. Avertismentul a venit în contextul discuției despre modul în care vor fi pregătite programele din perioada de coeziune 2028–2034.
Presiunea apare și la finalul investițiilor. Kövér a amintit un interval de aproximativ trei săptămâni în care ar fi trebuit realizate în jur de 5.000 de recepții, situație pe care a descris-o drept o provocare foarte mare atât pentru minister, cât și pentru Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). Concentrarea lucrărilor la același termen pune în dificultate și instituțiile care trebuie să le verifice.
Materialele certificate nu înlătură toate problemele din șantier
Kövér a intervenit și în discuția despre calitatea proiectării și a materialelor, arătând că ministerul primește sesizări privind produse folosite în construcții care, deși au documente de certificare, sunt reclamate ca necorespunzătoare cerințelor tehnice ale lucrărilor. Exemplele au vizat inclusiv renovarea energetică.
O altă situație descrisă este aceea în care proiectantul stabilește materialul necesar, dar executantul propune o înlocuire. Ministerului i se solicită ulterior un punct de vedere asupra soluției, inclusiv în privința securității la incendiu. Secretarul de stat a insistat că problemele calității au mai multe cauze și cer soluții atât pentru proiectare, cât și pentru execuție.
În acest context, Kövér a vorbit despre prevederile avute în vedere în Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și despre utilizarea modelării informaționale a construcțiilor, cunoscută drept BIM, de la denumirea engleză Building Information Modelling. În opinia sa, integrarea acestor instrumente inclusiv în achizițiile publice ar ajuta la îmbunătățirea procesului, însă implementarea completă necesită timp.
Ce spune Kövér despre absorbția fondurilor și platforma digitală
Secretarul de stat a prezentat digitalizarea drept un avantaj în gestionarea PNRR. Potrivit acesteia, Direcția Generală PNRR din minister, cu un total de 64 de oameni, a lucrat cu o platformă proprie, negociată cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Accesul la informații despre stadiul investițiilor a ajutat instituția în derularea programului.
Kövér a indicat în dezbatere o absorbție financiară de aproximativ 107% și depășirea țintelor asumate. Procentul a fost prezentat de secretarul de stat pentru activitatea gestionată de minister; intervenția nu a detaliat baza de calcul a indicatorului. Ea a folosit rezultatul pentru a susține că o echipă restrânsă poate gestiona un volum mare de activitate atunci când are instrumentele necesare.
Un exemplu concret a fost schimbarea structurii de finanțare între împrumuturi și granturi. Potrivit lui Kövér, ministerul a negociat în 2025 inversarea ponderilor inițiale, de la aproximativ 80% împrumuturi și 20% granturi la o structură în care granturile au devenit dominante. Scopul indicat a fost menținerea plăților pentru investiții, în condițiile limitărilor bugetare.
Locuințe pentru studenți și vârstnici, în mecanismele aflate în pregătire
În privința locuințelor accesibile, Kövér a spus că ministerul dorește să depășească adresarea exclusivă către anumite categorii de tineri. Ea a enumerat studenții și populația vârstnică printre grupurile ale căror nevoi ar trebui luate în calcul în viitoarele mecanisme de finanțare.
„Dorim să diversificăm un pic segmentele cărora ne adresăm, nu doar tinerilor vulnerabili sau tinerilor specialiști, ci și populației îmbătrânite și studenților”, a explicat secretarul de stat. Direcția anunțată presupune mai multe surse și formule de finanțare, deoarece granturile europene ar acoperi numai o parte din necesar.
Unul dintre instrumentele analizate este parteneriatul public-privat (PPP). Kövér a declarat că Ministerul Dezvoltării are un contract de asistență tehnică cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin care sunt pregătite mecanisme adaptate locuințelor accesibile din România. Ar putea rezulta două sau trei produse, în funcție de soluțiile agreate și de posibilitățile bugetare.
Secretarul de stat a precizat că formula avută în vedere este diferită de mecanismul pe care îl descrie drept complex și greoi în legislația actuală privind PPP. Conținutul viitoarelor produse trebuie stabilit împreună cu partenerii implicați și în acord cu Ministerul Finanțelor, inclusiv în raport cu deficitul bugetar.
Un proiect până la sfârșitul anului și o structură comună pentru locuire
Kövér a exprimat speranța că până spre sfârșitul anului va exista un proiect al mecanismelor în lucru. În paralel, ministerul intenționează să înființeze o structură de cooperare denumită „national housing hub”, care să reunească instituțiile și organizațiile cu un rol în finanțarea și dezvoltarea locuințelor.
„Dorim să avem pe toți actorii laolaltă, ca să putem să avem niște produse competitive”, a declarat aceasta. În structura descrisă ar urma să fie implicate ministerele relevante, băncile mari, băncile comerciale și patronatele. Inițiativele prezentate la summit se află în pregătire, urmând ca regulile și condițiile concrete să rezulte din acest proces.
