VIDEO Cătălin Câmpeanu (ISF): "Fraudele, schemele, înşelătoriile au luat o amploare deosebită"
Cătălin Câmpeanu, secretarul general al Institutului de Studii Financiare, atrage atenţia că fraudele, schemele şi înşelătoriile au luat o amploare deosebită, bazate pe lipsa de educaţie financiară a românilor, care se lasă păcăliţi.
Uneori, un exemplu bun este chiar şi unul ce simplifică puţin lucrurile. "Parte din educația financiară", spune Câmpeanu, "este referitoare la faptul că, dacă ceva este prea frumos să fie adevărat, înseamnă că nu există".
Apoi afirmă: "Eu asimilez criptomonedele cu păcănelele. Adică, e poate un pic extremă, dacă doriți, această comparație. Dar e preferabil să înțelegi în ce îți duci banii, să cunoști și să fii cât de cât aproape de rezultatul posibil scontat".
Nu să fie ceva oarecum ca la Loto sau alte lucruri de genul ăsta. Să înțelegi că banii, așa cum se câștigă greu, tot așa se și înmulțesc greu".
Cătălin Câmpeanu (ISF): "Fraudele, schemele, înşelătoriile, amploare deosebită"
Poți să ai grijă de ei la fel de greu și într-o perioadă de timp care trebuie să fie rezonabilă, mai spune specialistul.
"Adică, dacă ți-a luat 10 ani să pui niște bani deoparte, să te gândești că îi dublezi peste noapte? Nu e rezonabil. Și, dacă nu e rezonabil, cel mai probabil nu e adevărat", atrage atenţia Cătălin Câmpeanu.
"Asta apropo de multitudinea de fraude, scheme, înșelătorii, care acum au luat o amploare deosebită, mai ales de când cu social media.
Citeşte şi: Summit de Educație Financiară - Newsweek România. Cum construim încredere, protecție și reziliență
Da, parte din educația financiară este și despre aceasta: să ai grijă să înțelegi unde îți investești banii, ce faci, care sunt garanțiile, ce înseamnă profilul de risc, cât de mult ești dispus să riști.
Să înțelegi că câștigul și posibilitatea pierderii sunt direct proporționale cu acest apetit la risc", a explicat Câmpeanu, la Summitul Newsweek de educaţie financiară.
În România, afirmî expertul, "este o diferență mare între zona urbană și zona rurală, probabil că mult mai mare decât în alte țări - vorbim despre țările din Vest. Și procentul de populație rurală este mai mare".
Citeşte şi: E mai bine sau nu să schimbi leii în euro? Ce recomandă specialiștii să faci în ziua de salariu
Împreună cu UNSAR, ISF a participat la inițiativa Uniunii, în proiecte care vizează polița obligatorie împotriva dezastrelor (PAID).
"De ce am ajuns aici? Pentru că problema cea mai mare este în zona rurală. Culmea, cutremurele, pe cât sunt de dezastruoase, pe atât sunt de rare, pe când inundațiile nu sunt rare și, din păcate, din contră, sunt din ce în ce mai frecvente.
O astfel de poliță (n. red.: PAID ), în mediul rural, poate fi foarte, foarte folositoare, și, din păcate, acoperirea este destul de mică.
Citeşte şi: 4 din 10 români cheltuie 90% din salariul lunar. Pe ce se duc cei mai mulți bani?
Este o provocare să ajungem la acești oameni, să-i facem să înțeleagă cât de folositoare e, că este totuși la un cost chiar foarte scăzut, pe care și-l permite oricine".
Newsweek a scris de-a lungul timpului despre această problemă. Suma asigurată la o poliţă PAID este mică faţă de valoarea bunurilor ce trebuie asigurate. Mai apoi, a ajunge în mediul rural, pentru un asigurător, este o mare problemă.
Comisionul din suma asigurată foarte mică e atât de mic, încât un consultant în asigurări nu-i acoperă nici măcar banii de cafea până la locul unde trebuie să încheie poliţa.
Educaţia financiară nu e uşor măsurabilă
"E mult mai greu de ajuns acolo. Sunt alte resurse, altă logistică, alt timp de a face lucrul acesta, dar, la rândul nostru, avem și noi în plan să extindem programele noastre de educație financiară mai mult către zona de rural", spune Câmpeanu.
Pentru că, dincolo de faptul că Newsweek ştie că, în prezent, soluţia ideală e ca un primar foarte influent să-ţi alinieze tot satul la semnat poliţe PAID, dacă vrei să câştigi nişte bani, subiectul poate fi atacat şi din punctul de vedere al educaţiei financiare a lui nea Ion.
Şi "totul porneşte de la efectul programelor de educație financiară, care, din păcate, nu este foarte ușor măsurabil, nu direct și nu imediat", aşa cum spune responsabilul ISF.
Îţi dai seama în timp cum stau lucrurile
"Este foarte complicat să-ți dai seama cât de eficient a fost un program de educație financiară adresat copiilor de clasa a 8-a sau a 7-a sau a 11-a.
În același timp, este ușor măsurabil efectul, dacă ne uităm puțin la gradul de cunoștințe. ISF face un sondaj, la comanda OCDE, referitor la nivelul de educație financiară al populației.
În România, am făcut acest sondaj acum 2 ani, iar acum îl vom reface, cel mai probabil la anul, pentru că trebuie să treacă o perioadă de timp și aș putea să vă spun care va fi diferența la momentul când vom avea acele rezultate", subliniază Cătălin Cânpeanu.
Dezbatere privind educaţia financiară, panelul 1 - Foto. Newsweek România
"Cel mai probabil la anul o să-l facem", continuă acesta, arătând că "OCDE face acest studiu în toate țările membre.
ISF a preluat acest sondaj pentru România și ne putem compara relativ ușor și cu alte țări din regiune, comparabile ca nivel de trai sau economic.
Și o să putem spune mai multe, pentru că altfel cifrele sunt seci și de fapt nu spun foarte multe.
Sigur, avem mii de studenți, mii de adulți, elevi, dar, până la urmă, efectul programelor este mult mai greu de cuantificat și durează puțin mai mult ca să ne dăm seama dacă facem ce trebuie.
Suntem optimiști, pozitivi, dar așteptăm".
