România riscă să piardă cel puțin 10.000.000.000 € din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atrag atenția surse politice apropiate discuțiilor de la Bruxelles.
România riscă să piardă 10.000.000.000 € din fondurile europene alocate prin PNRR. Care e cauza?
Potrivit startupcafe, Reprezentanții Comisiei Europene, care s-au întâlnit recent cu autoritățile române, au criticat sever Guvernul pentru restanțele acumulate în implementarea acestui plan.
CItește și: Ce artificiu pregăteşte Guvernul, cu maşinile poluante. Miza este de 20.000.000.000 €
Deși termenul final pentru realizarea PNRR este stabilit pentru 31 august 2026, România a reușit să îndeplinească doar 14% dintre jaloanele și țintele planificate.
Astfel, autoritățile române mai au de îndeplinit încă 449 de jaloane, iar statul se află pe locul al patrulea de la coadă în Uniunea Europeană în ceea ce privește implementarea acestora.
Fonduri europene România: Restanțele și riscurile de pierdere a fondurilor europene din cauza nerealizării obiectivelor de investiții
În contextul acestor întârzieri, România a primit până acum doar 9.400.000.000 € din fondurile PNRR, dar riscă să piardă o sumă semnificativă dacă nu îndeplinește obiectivele stabilite.
Din cele aproape 20.000.000.000 € rămase de atras, 10.000.000.000 € sunt în pericol de a fi pierdute, din cauza investițiilor care nu au fost realizate conform planului.
Citește și: Ministrul Muncii a solicitat fonduri europene pentru pensie. Cine va primi banii?
De asemenea, delegația europeană a cerut Guvernului român să scoată din PNRR orice investiții pe care nu le poate implementa până la termenul limită din 2026, pentru a evita ca proiectele să rămână neterminate.
Un alt punct de critică majoră a fost implementarea guvernanței corporative, iar Comisia Europeană a semnalat faptul că procedurile de numire a directorilor pentru companiile de stat din sectorul energetic nu au fost realizate conform normelor.
Fonduri europene România: Jaloanele restante și criticile Comisiei Europene privind întârzierea reformelor
Pe lângă aceste întârzieri, în cadrul cererii de plată numărul 4, pe care Guvernul român intenționează să o trimită până la finalul lunii iunie 2025, există 18 jaloane nerealizate.
Printre principalele probleme identificate se numără lipsa Codului Urbanistic, probleme cu Codul Silvic, întârzierea reformei fiscale și nefinalizarea Legilor Justiției.
În plus, nu au fost implementate strategii importante, precum cea pentru hidrogen sau strategia de transport naval.
În cadrul întâlnirii de miercuri, reprezentanții CE, inclusiv directorul general SG RECOVER, Céline Gauer, au subliniat importanța respectării termenelor și au cerut intensificarea eforturilor pentru a evita pierderile semnificative de fonduri.
