Camioanele care stau adesea ore întregi la frontieră, dar și mașinile care nu se pot apropia decât încet de controlul pașapoartelor, emit multe gaze de eșapament.
Citește și: Cum au ajuns șoferii români mai agresivi decât cei din alte țări. Psiholog: ”Corupția i-a încurajat”
Prin urmare, eliminarea frontierelor în spațiul Schengen a dus, de asemenea, la o reducere a poluării în ultimii ani. La granița dintre alte state UE și România, însă, aerul continuă să fie poluat, deoarece Austria - în mod complet neașteptat - a pus anul trecut un veto la aderarea țării est-europene.
Vizită la Viena pentru schimbarea veto-ului
Acum există un studiu realizat de firma de consultanță KPMG, care arată cât de mult mai multe emisii de CO2 continuă să fie eliberate în aer ca urmare a acestui fapt. Fostul ministru român al Energiei Răzvan Nicolescu, în prezent președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, vine săptămâna aceasta la Viena pentru a vizita nu doar pe ministrul pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), ci și pe vicecancelarul Werner Kogler (Verzii), pentru a oferi argumente pentru ca Austria să ridice rapid veto-ul la aderarea României la Schengen, scrie die standard
Citește și: Alertă la Secret Service. O femeie a lăsat două valize, la sediul Ambasadei Rusiei din Washington DC
Discuții la Viena
"Sunt foarte îngrijorat de aceste emisii absurde de CO2 cauzate de camioanele și mașinile care trebuie să aștepte la granițele dintre România și unele state membre", spune Nicolescu pentru STANDARD. De asemenea, el atrage atenția că România nu se află pe ruta migrației, așa cum a susținut cancelarul Karl Nehammer (ÖVP). Nicolescu și colegii săi vor purta săptămâna aceasta discuții și cu inițiative de mediu la Viena.
"Societatea românească este foarte dezamăgită de atitudinea Austriei față de România", a spus el, criticând decizia lui Nehammer și a ministrului de interne Gerhard Karner (ÖVP). Bucureștiul este deosebit de supărat că Austria a fost de acord cu aderarea Croației, dar România este discriminată, deși a îndeplinit toate condițiile. "În plus, 4.000 de funcționari români trebuie să continue acum să protejeze frontierele interne ale UE între România și Bulgaria sau România și Ungaria, în loc de frontierele externe problematice, cum ar fi cele dintre Serbia și Ungaria", adaugă Nicolescu.
Petiție în Parlamentul European
Asociația Energie Curată adresează o petiție Parlamentului European și în legătură cu poluarea legată de amânarea aderării României la Schengen, tot pentru a proteja sănătatea tuturor cetățenilor UE.
Studiul KPMG subliniază că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ar duce la reducerea timpului de călătorie atât pentru transportul rutier de marfă, cât și pentru cel de pasageri, ceea ce ar avea un impact direct asupra consumului de combustibil și, astfel, ar reduce emisiile de CO2 și alte gaze cu efect de seră.
311.000 de arbori
„Întrucât obiectivele UE în materie de schimbări climatice sunt foarte ambițioase, toate deciziile și măsurile luate în cadrul UE ar trebui evaluate și din perspectiva schimbărilor climatice", se arată în studiu. Au fost calculate numărul și tipul de vehicule și timpul mediu de așteptare, care variază între 30 de minute și 72 de ore la frontiera României cu Ungaria și Bulgaria, de exemplu.
Autorii studiului concluzionează că, cu fiecare an în care România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen, sunt eliberate în atmosferă emisii suplimentare de CO2 de peste 46.000 de tone de dioxid de carbon. Acest lucru ar corespunde la 56 de milioane de kilowați-oră de energie electrică generată într-una dintre centralele electrice pe cărbune deosebit de poluante. Pentru a capta aceste emisii, ar fi nevoie de un total de 311.000 de copaci. Poluarea inutilă crește amprenta de carbon a întregii UE și provoacă, de asemenea, poluarea aerului pentru comunitățile care se află în apropierea frontierei.
