Șefa FMI avertizează că fug banii din piețele emergente.
Jerome Powell, președintele Federal Reserve (FED), sistemul american de bănci centrale și Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene au participat la un panel al reuniunii de primăvară al Fondului Monetar Internațional, împreună cu Kristalina Georgieva, șefa creditorului internațional cu sediul la Washington.
Comentariile lor au mișcat piețele financiare: indicii bursei din Wall Street au avut avut un recul, dolarul s-a întărit, yenul s-a depreciat față de moneda americană, iar bursele europene au evoluat în câștig.
Mesajele transmise de cei doi șefi ai băncilor centrale care gestionează cele două mari monede ale lumii, dolarul și euro, nu influențează doar economiile SUA sau pe cele ale zonei euro. Comentariile lor sunt semnale importante pentru toate economiile lumii, inclusiv pentru România, deoarece în joc este costul banilor la care se împrumută lumea.
Bursa din Wall Street a reacționat emoțional, investitorii fiind oarecum contrariați de anunțul făcut de Powell, șeful Federal Reserve, sistemul american de bănci centrale, privind decizia de a acționa rapid și de a majora dobânda de politică monetară.
Powell: ținta FED - inflație de 2%
”Suntem într-adevăr hotărâți să ne utilizăm instrumentele (nr.de politică monetară) pentru a reveni la o inflație de 2%”, a spus Powell. În martie inflația din SUA a urcat la 8.5%, un record al ultimilor 40 de ani. Powell a spus că FED se concentrează pe reducerea inflației. „Economiile nu funcționează fără stabilitatea prețurilor”, a spus el. Dar, pentru piețele financiare cel mai important semnal a fost acela privind posibila majorare a ratelor de politică monetară ale Federal Reserves cu 0,5%. „ O creștere cu cincizeci de puncte de bază (nr. 0,50%) a ratelor de dobândă va fi pe agendă pentru întâlnirea din mai,” a spus Powell. Șeful Federal Reserves a adăugat economia Statelor Unite rămâne foarte puternică și a avertizat cu privire la dezechilibrele crescânde între cerere și ofertă pe piața muncii. În plus a menționat temerea că inflația ar putea alimenta o spirală inflaționistă în aceste condiții din piața muncii, creată de presiunea pentru creșterea salariilor. Powell a lăsat să se înțeleagă că este conștient de pericolul încetinirii economiei, din cauza unor majorări succesive ale dobânzilor din piața bancară, care influențează nu doar costurile creditării, ci și apetitul pentru investiții sau costul asigurărilor. . „Nu cred că veți auzi pe cineva de la FED spunând că este o decizie simplă, ușoară. Va fi foarte provocator”, a spus Powell. Acum dobânda cheie, sau rata efectivă a fondurilor federale (FFR) este fixată în intervalul 0,25-0,50%. Acest instrument de politică monetară este de fapt rata medie a dobânzii pe care băncile o plătesc pentru împrumutul overnight ( pentru o zi) în piața financiară americană. Federal Reserve a menținut ratele de politică monetară timp de doi ani în intervalul 0%-0,25%, pentru a susține economia americană în timpul pandemiei. Următoarea ședință de politică monetară a FED va avea loc în primele zile ale lunii mai (3 și 4 mai).
Lagarde: incertitudinea impune flexibilitate
Euro s-a apreciat în fața francului elvețian și a yenului, deși Christine Lagarde, nu a făcut niciun anunț privind vreo intenție de a majora dobânda de politică monetară a BCE. Declarația sa a fost prudentă, dar evazivă însă a conținut mesajul celebra frază a lui Mario Draghi, fostul șef al BCE, rostită în timpul crizei financiare: vom face tot ce e necesar: ”Privind în perspectivă, politica noastră monetară va depinde de datele primite și de evaluarea evoluției perspectivelor de creștere economică. În condițiile actuale de mare incertitudine, vom menține caracterul opțional, gradualismul și flexibilitatea în conduita politicii monetare. Vom lua toate măsurile necesare pentru a îndeplini mandatul BCE de a urmări stabilitatea prețurilor și de a contribui la menținerea stabilității financiare”, a spus Lagarde. În ciuda absenței unei indicații mai clare, așa cum a făcut Powell, privind viitoarele mișcări ale dobânzilor cheie, piața financiară a fost influențată totuși de declarațiile lui Luis de Guindos, vicepreședinte al BCE, care au lăsat să se înțeleagă că nu exclude o majorare a dobânzii în iulie.
Reacția piețelor
Bursa de la New York s-a încheiat ședința de tranzacționare cu scăderi ale cotațiilor acțiunilor listate. Indicele Dow Jones, care descrie evoluția celor mai importante acțiuni listate pe Wall Street a scăzut cu 1,05%. Indicele Nasdaq, influențat de marile corporații din tehnologie, a scăzut cu 2,07%, iar indicele S&P 500 a scăzut cu 1,48%. Indicele Stoxx 600, al acțiunilor europene a avansat cu 0,32%. Indicele DAX al Bursei din Frankfurt a a urcat cu 0,98%, iar indicele CAC 40 din Franța a urcat cu 1,36%. În schimb indicele FTSE 100 al Bursei din Londra a scăzut cu 0,02% și SMI din Elveția coborât cu 0,07%. Euro s-a întărit cu 0,28% față de yenul japonez și cu 0,49% față de francul elvețian. Evident însă în tranzacțiile directe cu dolarul euro s-a depreciat ușor, cu 0,12%.
Georgieva: capitalurile fug din piețele emergente
Kristalina Georgieva, șefa FMI, care a îndemnat bancherii centrali să coopereze și să transmită mesaje clare în contextul acestor crize suprapuse, a atras atenția asupra riscurilor uriașe ale momentului. Perspectivele de creștere mai lentă și de inflație ridicată, combinate cu majorarea ratelor de dobândă din piața dolarului riscă să declanșeze o fugă de capital din țările emergente, a avertizat Georgieva. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a avut un impact negativ asupra creșterii globale, perspectivele de redresare a economiilor lumii post-pandemie „încetinesc”, a observat Georgieva. Însă „cea mai mare îngrijorare” a șefei FMI o reprezintă tensiunile sociale care riscă să creeze „un climat în care autoritățile să ia decizii corecte cu mai multă dificultate”, a mai declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.
