Statul scoate la vânzare obligaţiuni de peste 1.000.000.000 €. De ce e avantajos să le cumperi? Ministerul Finanţelor (MF) a planificat în luna aceasta împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5 miliarde de lei.
La acestea, se poate adăuga suma de 675 de milioane de lei, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Statul scoate la vânzare obligaţiuni de peste 1.000.000.000 €. De ce e avantajos să le cumperi?
Suma totală, de 5,675 de miliarde de lei, adică de peste 1,135 miliarde de lei, este cu 25 de milioane de lei mai mică, faţă de cea care a fost programată în august 2024, de 5,7 miliarde de lei.
Dar şi în august, în pofida sumei programate, Finanțele au împrumutat de la bănci numai 742,4 milioane lei. Sesiunea de împrumuturi de acum va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului de emisiune publicat în Monitorul Oficial, pe 5 septembrie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, în sumă de 500 de milioane de lei, cu scadenţa pe 27 august 2025.
Citeşte şi: Ministerul Finanțelor va face un împrumut uriaș de la bănci. Crește presiunea bugetară
În cursul acestei luni, vor fi organizate licitaţii pentru 10 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,5 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (675 de milioane de lei, în total).
Au fost programate licitaţii pentru şapte emisiuni de obligaţiuni de 500 de milioane de lei, pe 2 septembrie (pentru două emisiuni), în 9 septembrie, 12 septembrie, 16 septembrie, 23 septembrie şi 26 septembrie, pentru două emisiuni de 400 de milioane de lei, în 5 septembrie şi 30 septembrie, şi o emisiune de 200 de milioane de lei, în 19 septembrie, conform Economica.net.
Dar ce reprezintă aceste emisiuni de obligaţiuni? Ele au o semnificaţie diferită în funcţie de poziţia din care priveşti mecanismul. Pentru stat, instrumentele se numesc obligaţiuni, prin care statul emite nişte hârtii de valoare.
Citeşte şi: Care sunt cele 5 bănci la care banii depuşi fac din nou pui, după ani de zile de secetă
Cumpărătorilor, statul se obligă şi le garantează că, la un anumit termen scadent, le va da înapoi banii împrumutaţi, plus o dobândă. Cei care cumpără numesc aceste hârtii titluri de stat.
Este o investiţie foarte sigură, pentru că statul nu dă înapoi banii împrumutaţi plus dobânda decât atunci când intră în faliment, ceea ce se întâmplă foarte rar. Iar atunci când iese din faliment printre primele lucruri pe care le face este să dea aceşti bani, pentru a-şi recâştiga credibilitatea.
Dacă este o investiţie foarte sigură, raportul dintre risc şi câştig (trad. eng.: risk reward ratio) este mic, aşadar şi profitul obţinut e mic. Dacă vrei să câştigi mai mult, investeşti în alte instrumente, cu risk reward ratio mai mare.
Citeşte şi: Românii au devenit finanţator semnificativ al Guvernului. Asigură 10% din nevoia Executivului
Cei ce cumpără aceste hârtii de valoare se constituie în investitori ai statului. Cele mai multe obligaţiuni sunt achiziţionate de bănci şi fonduri de pensii, care sunt astfel mari investitori ai statului. Şi persoanele fizice, cetăţeni români, au devenit de câţiva ani mari investitori.
Acest gen de împrumuturi făcute de statul român sunt tipice oricărui stat civilizat, care doreşte să se dezvolte. Problema este în ce fel investeşte Guuvernul însă aceşti bani. Şi revenim la o frază din debutul articolului:
"Această sesiune de împrumuturi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat."
Cât va mai putea?
Statul a făcut o datorie excesivă, care în acest moment se îndreaptă spre 55%. La acel moment, pensiile şi salariile bugetare vor trebui îngheţate. Acesta este primul motiv de îngrijorare.
Deficitul de stat al bugetului consolidat, la finalul acestui an, se duce spre 8%. O spune Consiliul Fiscal. În acest moment, pe şapte luni, a depăşit 4%. Acumularea deficitului pe tot anul nu este lineară, matematică, adică, dacă la şapte luni a fost 4%, nu înseamnă că la final e mai puţin de 8%.
Finanţarea acestui deficit excesiv înghite aceste împrumuturi. Aşadar, statul se împrumută pentru a acoperi găurile din alte împrumuturi mai vechi. Acesta este al doilea motiv de îngrijorare. Al treilea este foarte simplu şi dur: "Cât va mai putea statul să acopere cu noi împrumuturi găurile pe care chiar el le-a făcut?".
