Costul creşelor din Statele Unite, deja ridicat şi în continuă creştere, îi obligă pe mulţi părinţi să lucreze mai puţin sau deloc, ceea ce adânceşte inegalităţile, comentează joi AFP.
Nedrept. Costul uriaș al creșelor crește îngrijorările privind participarea femeilor la piaţa muncii
Taxele pentru serviciile de îngrijire copiilor nu au fost ocolite de inflaţie: date interne ale Bank of America relevă cheltuieli mai mari cu o treime pentru familii în ianuarie 2024 faţă de acelaşi interval din 2019.
Conform indicelui preţurilor de consum, din august 2023 până în aceeaşi lună de anul acesta costul creşelor a crescut cu 6,2%.
Citește și: Mai mulți bani pentru familiile cu copii sub 2 ani. Din ce lună se primesc indemnizațiile mai mari
Această categorie de cheltuieli "concurează cu chiriile între costurile cele mai ridicate cu care se confruntă familiile", observă economista Elise Gould de la Institutul de Politici Economice (Economic Policy Institute, EPI).
Mai mult de jumătate din familiile americane (60%) îşi cheltuiesc cel puţin 20% din venituri pentru a plăti îngrijitori pentru copii, arată o anchetă din 2024 a site-ului care.com, specializat în domeniul respectiv, în timp ce ministerul sănătăţii consideră "abordabil" un nivel de doar 7%.
Preţurile sunt "nesustenabile" pentru familiile americane, consemna în ianuarie anul trecut un studiu al ministerului muncii.
Gould apreciază că "mulţi părinţi nu pot munci deoarece nu îşi permit financiar să asigure îngrijirea copiilor" de către altcineva.
Taylor Bowley, economistă la Bank of America, meşţionează încă ceva: "responsabilităţile în privinţa îngrijirii copiilor le revin tradiţional în mod disproporţionat mamelor". Într-un interviu acordat AFP, ea vorbeşte despre "îngrijorările privind participarea femeilor la piaţa muncii pe viitor", subliniază Agerpres.
"Există un risc foarte real ca asta să blocheze progresele realizate de femei", avertizează Julia Pollak, economistă-şefă a site-ului de anunţuri de angajare ZipRecruiter.com.
Printre consecinţe, Gould enumeră veniturile mai mici pentru mame şi familiile lor, pensii mai mici şi incapacitatea de a economisi, deci "venituri inferioare pe viaţă, imposibilitatea de a obţine aceleaşi progrese la locul de muncă, aceleaşi şanse de promovare".
Bowley adaugă la acestea şi limitarea accesului familiilor cu veniturile cele mai mici.
Citește și: Țara care renunță la alocația pentru copii. Și românii de acolo sunt afectați. Ce se întâmplă cu ea
Rata de participare la piaţa muncii a femeilor cu vârste între 25 şi 54 de ani s-a prăbuşit în timpul crizei COVID, dar între timp a revenit la nivelul din 2019, atingând chiar recorduri istorice, cum ar fi cel de 78,4% din august.
Cifrele sunt însă în continuare mult mai mici decât în rândul bărbaţilor, activi ca angajaţi în proporţie de 89,5%. Angajarea femeilor continuă să fie frânată de îngrijirea copiilor.
Ministerul muncii de la Washington aprecia într-un studiu publicat în mai că "lipsa unor infrastructuri (...) solide ar putea contina să le împiedice pe mame să îşi realizeze potenţialul maxim pe piaţa muncii", cu atât mai mult cu cât "un factor care este posibil să fi contribuit la creşterea ratei de angajare a anumitor mame americane este frecvenţa în creştere a telemuncii".
Comparaţia între SUA şi alte ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este defavorabilă celei mai mari economii din lume. "Statele Unite au mai puţine femei pe piaţa muncii decât majoritatea ţărilor din OCDE", fiind în acelaşi timp pe locul al doilea, după Noua Zeelandă, în privinţa costului creşelor, precizează Bank of America.
Pollak evidenţiază că "participarea femeilor din SUA a crescut în paralel cu cea din Canada şi alte ţări comparabile, cum ar fi Franţa, dar acestea au înregistrat o creştere constantă, în timp ce la noi (participarea) a stagnat şi s-a stabilizat", iar "anumite studii sugerează că costul îngrijirii copiilor este un factor major".
