Leonardo Badea (BNR): Globalizarea renegociată: leadership american într-o lume a fragmentării economice
Războiul tarifar declanșat de Washington rescrie regulile economiei globale și împinge UE într-o dilemă strategică. Protecționismul promite siguranță pe termen scurt. Datele macroeconomice arată că nota de plată a fragmentării va fi achitată disproporționat de partenerii europeni
Războiul comercial declanșat de ultimele bariere tarifare impuse de Washington nu mai este doar o dispută politică de moment, ci începutul unei reconfigurări profunde a economiei globale, spune prim-viceguvernatorul BNR; Leonardo Badea.
Modelul ultimelor decenii, construit aproape exclusiv pe ideea de eficiență și costuri cât mai mici, a ajuns la final. În locul unei piețe libere și fluide, lumea se împarte tot mai vizibil în blocuri economice strâns controlate, unde securitatea aprovizionării a devenit mai importantă decât prețul cel mai mic.
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea renegociată: leadership american într-o lume a fragmentării economice
Potrivit unor estimări recente realizate pe baza modelului macroeconomic G-Cube, încercarea Statelor Unite de a-și proteja piața internă prin taxe vamale masive generează efecte de recul neașteptate, explică expertul.
Deși măsurile sunt menite să lovească în marii competitori industriali, datele arată că economia americană suportă la rândul ei pierderi semnificative din cauza interdependențelor comerciale imposibil de rupt de pe o zi pe alta.
Marele perdant al acestei runde de protecționism riscă să fie însă Uniunea Europeană. Simulările economice indică faptul că, în cazul unui răspuns simetric cu taxe vamale (retorsiune), țările din blocul comunitar vor înregistra scăderi ale PIB-ului real de până la 0,54% până în 2030, adică pierderi de câteva ori mai mari decât cele suportate de SUA sau China. China, principalul vizat de barierele comerciale, rămâne paradoxal cea mai puțin afectată pe termen lung.
Dintr-o perspectivă strategică bazată pe teoria jocurilor, situația actuală împrumută modelul clasic al „dilemei prizonierului”. În timp ce menținerea liberului schimb ar fi oferit randamente maxime pentru toate părțile, trecerea la protecționism bilateral dublează practic pierderile economice pentru toată lumea.
Cu toate acestea, din cauza asimetriei de putere și a statutului dolarului, Washingtonul își permite să suporte costurile de escaladare mai ușor decât partenerii săi europeni.
Marea problemă a administrației de la Washington este însă așa-numita „trilemă imposibilă”: SUA nu pot menține simultan dolarul ca monedă dominantă globală, salariile mari pe piața internă și un excedent comercial, folosind doar taxe vamale.
Citeşte şi: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Inteligența artificială și noua eră a competitivității
Economiștii avertizează că atingerea tuturor celor trei obiective este posibilă doar printr-o cooperare renegociată cu Europa, eventual printr-un acord bilateral de eliminare reciprocă a tarifelor, și nu prin izolare.
Diferența majoră față de perioadele protecționiste din trecut este că, în era inteligenței artificiale și a digitalizării masive, tehnologia și informația circulă aproape instantaneu.
Chiar dacă guvernele pot ridica ziduri tarifare pentru bunuri fizice, ele nu mai pot izola fluxurile de cunoaștere. Rămâne de văzut dacă valul actual de tarife este doar un instrument dur de negociere pentru o nouă globalizare sau începutul unei fragmentări permanente și costisitoare pentru întreaga lume.
