Oficial, vestea bună dată de Finanțele Publice este că România s-a retras, după un parcurs lung și greoi, atât din Banca Internațională de Investiții (BII) cât și din Banca Internațională pentru Cooperare Economică (BICE).
Vestea proastă este că banii investiți în cele două bănci nu au fost recuperați încă iar oficialii Finanțelor Publice afirmă că nu au motive să ne retragem din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN).
Citește și: Invazia din Ucraina aprinde războiul din portul Constanța. Cu cine „joacă” directorul pus de PSD
Un an și trei luni să ieșim din “banca spionilor ruși”
Conform unui răspuns al Ministerului Finanțelor Publice pentru Newsweek România, procesul de ieșire a statului român din acționariatul BII, etichetată drept banca spionilor ruși, a durat numai puțin de 464 de zile, primul pas fiind făcut la două săptămâni de la izbucnirea războiului din Ucraina:
“Prin Memorandumul privind aprobarea ieșirii României din Banca Internațională de Investiții aprobat de Președintele României, dl. Klaus Werner IOHANNIS, în data de 02/03/2022, se propunea demararea demersurilor privind notificarea retragerii României din BII și denunțarea Acordului privind înființarea BII.
Prin urmare, a fost adoptată Legea nr. 320 publicată în Monitorul Oficial nr. 1125 din 22 noiembrie 2022 pentru denunțarea Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului său de modificare și completare.
Citește și: România rămâne acționară în două bănci controlate de Rusia, la 15 luni de la declanșarea războiului
Având în vedere cele de mai sus, România a transmis, în data de 08/12/2022, prin intermediul Ambasadei României din Ungaria, notificarea de ieșire din acționariatul BII, denunțând astfel Acordul interguvernamental privind înființarea BII și Statutul BII. În notificare se prevede că România se va retrage din acționariat în șase luni de la data primirii notificării de către BII, respectiv la data de 09/06/2023, conform prevederilor documentelor sale statutare”.
Citește și: Șeful OMV, negocieri pentru gazele din Marea Neagră. Scutiți de un miliard €, ne-au dat în judecată
România nu și-a recuperat însă banii investiți în această bancă iar oficialii Finanțelor Publice nu au oferit un răspuns legat de modul cum se va întâmpla acest lucru: “În prezent, România se află în process de reglemwentare a datoriilor pe care BII le are față de țara noastră. Capitalul subscris vărsat de România la BII este de 26.103.958,51 Euro”.
Am ieșit și din BICE după mai bine de un an
Un proces la fel de greoi și anevoios, tot de 464 de zile, a fost și ieșirea din acționariatul BICE.
“Prin Memorandumul privind aprobarea ieșirii României din Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), aprobat de Președintele României, dl. Klaus Werner IOHANNIS, în data de 02/03/2022, se propunea demararea demersurilor vizând denunțarea Convenției privind organizarea și activitatea BICE. Prin urmare, a fost adoptată Legea nr. 321/2022 pentru denunţarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor ulterioare de modificare şi completare.
România a transmis, în data de 08/12/2022, prin intermediul Ambasadei României din Federația Rusă, notificarea de ieșire din acționariatul BICE, denunțând astfel Acordul de funcționare și organizare al BICE. În notificare se prevede că România se va retrage din acționariat în șase luni de la data primirii notificării de către BICE, respectiv la data de 09/06/2023, conform prevederilor documentelor statutare ale acesteia”.
Oficialii Finanțelor Publice sunt și aici într-o dilemă în privința recuperării banilor investiți de statul român: “În prezent, România se află în proces de reglementare a datoriilor pe care BICE le are față de țara noastră. Capitalul subscris vărsat de România la BICE este de 14.232.000,00 EUR”.
Nu avem motive să ieșim din BCDMN
În același răspuns pentru Newsweek România, oficialii Finanțelor Publice susțin că nu există motive pentru ca România să se retragă din cea de-a treia bancă unde Federația Rusă deține un pachet important de acțiuni.
“BCDMN este o instituție financiară internațională înființată în 1994 de către cele 11 state membre ale Cooperării Economice la Marea Neagră (CEMN), respectiv Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Moldova, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina, printr-un tratat ratificat de România prin legea nr. 67/1996. Sediul Băncii este la Salonic, Republica Elenă.
Federația Rusă nu deține controlul asupra instituției, participarea sa la capital fiind situată la 16,5%, iar din data de 16 iulie 2022 nu mai este reprezentată în conducerea BCDMN.
Menționăm că statele membre care sunt și membre UE și Ucraina dețin împreună 57,5% din capital (Republica Elenă 16,5%, România 14%, Bulgaria și Ucraina câte 13,5%) și niciunul dintre acestea nu a manifestat intenția de ieșire din BCDMN”.
Oficialii Finanțelor Publice nu menționează nicăieri intenția statului român de a se retrage și din acționariatul acestei ultime bănci unde România este asociată cu Federația Rusă menționând faptul că „această instituție nu a fost supusă niciodată sancțiunilor (n.r. internaționale din partea UE, SUA etc cum au fost supuse BII și BICE)”.
Printre proiectele finanțate de BCDMN în România se numără linii de finanțare acordate băncii turcești Garanti Bank, în valoare de 80 milioane Euro, alt împrumut de 10 milioane de Euro pentru Ralphi IFN deținut tot de Garanti Bank, un împrumut de 40 milioane de dolari acordat companiei Alro SA controlat de oligarhul rus Vitaly Matchiski, supus sancțiunilor occidentale.
Aceeași bancă a finanțat cu 50 milioane de Euro un proiect imobiliar al dezvoltatorului One United SA, altul de 40 milioane Euro pentru alt dezvoltator imobiliar Globalworth Real Estate Financing, o investiție de 20 milioane Euro în bonduri ale Alpha Bank, 15 milioane Euro pentru dezvoltarea extracției gazelor din Marea Neagră de către americanii de la BSOG și un împrumut de 15 milioane Euro pentru Agricover Credit IFN.
