La deschiderea piețelor bursiere europene deja contau mai mult veștile proaste privind extinderea măsurilor severe de protecție împotriva pandemiei de Covid din China, semnalând încetinirea celei de-a doua economii a lumii și noi blocaje ale lanțului global de aprovizionare. Guvernul chinez a blocat unele districte din Beijing din cauza unui focar de coronavirus. Temerea piețelor financiare este că această extindere a restricțiilor ar putea afecta nu doar economia Chinei, ci și fluiditatea comerțului internațional, crând probleme lanțului de aprovizionare global. De exemplu Foxconn Technology Group, principalul furnizor al grupului Apple, a oprit operațiunile la două dintre fabricile sale din estul Chinei. Aversiunea față de risc a pus astfel stăpânire pe piețele financiare în prima zi a săptămânii, stabilind tendințele.
Euro, salt de scurtă durată
Moneda europeană se afla deja pe o traiectorie de depreciere în fața dolarului încă de la finalul săptămânii trecute. Victoria lui Macron a întărit, temporar, euro. Euro a urcat cu 0,2% până la 1,0820 dolari, de la o cotație de 1,0797 dolari. Dar moneda europeană a recuperat doar o parte din devalorizarea anterioară, cu 0,32% față de dolar, datorită veștii că Le Pen a pierdut oportunitatea să zăpăcească economia franceză și implicit, pe cea europeană.
”Moneda euro s-a întărit marginal în Asia, în urma sondajelor de exit-poll care indicau o nouă victorie Macron. Piețele valutare păreau întotdeauna să evlueze o victorie Le Pen ca un risc minor, mai degrabă decât să pretindă o primă de risc prea mare la cursul de schimb al euro”, notau economiștii de la ING Group. ”Ca atare”, scriau economiștii ING în orele imediat următoare anunțului victoriei lui Macrom ”saltul monedei euro nu va fi amplu”.
Victorie deja inclusă în preț
Într-adevăr toate estimările pieței financiare mizau pe o victorie a lui Macron, era deja ”inclusă în prețul” monedei europene. Christopher Dembik, analistul șef pentru macroeconomie al Saxo Bank miza pe ”o șansă de 80% ca președintele Emmanuel Macron să fie reales împotriva adversarei de extremă dreapta Marine Le Pen”.
Ca atare Dembik, după ce constată scurta euforie din piețele asiatice, avertizează că moneda europeană se îndreaptă pe un traseu complicat, cu perspective de depreciere. În opinia lui Dembik declarația de duminică a șefei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cum că inflația este o ”fiară diferită” în SUA și în Europa a anulat efectul pozitiv al trimfului unui președinte pro-european în Franța.
La finalul zilei cursul euro coborâse la 1,0712 dolari, după ce a atins și nivelul de 1,0706, cel mai scăzut din martie 2020, când pandemia provocat un curs minim de 1,0635 dolari/euro.
Lagarde a declarat într-un interviu pentru CBS TV: „Vom întrerupe achizițiile de active în cursul celui de-al treilea trimestru, o probabilitate mare să facem acest lucru la începutul celui de-al treilea trimestru. Și apoi ne vom uita la ratele dobânzilor și la modul în care și cu cât de mult le majorăm”. Șefa BCE a mai spus că inflația de bază, care elimină cele mai volatile elemente, cum ar fi energia și alimentele, este de 2,9% în Europa, iar jumătate din indicele de creștere a prețurilor este în sub influența prețurilor energiei, deja mari înainte de războiul din Ucraina.”
”Dacă am mări acum ratele dobânzilor, nu va scădea prețul energiei”, a spus Lagarde.
Într-adevăr politica monetară nu poate influența prețurile energiei, însă majorarea dobânzilor poate afecta economia, prin scumpirea împrumuturilor.
Deprecierea monedei europene, în ciuda victoriei lui Macron, s-a datorat și impactului comentariilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, care a spus că „lucrăm la un al șaselea pachet de sancțiuni și una dintre problemele pe care le luăm în considerare este o formă de embargo petrolier împotriva Rusiei”. Declarația lui Dombrovskis a intensificat sentimentul de risc deja existent în piață, ștită fiind dependența multor state europene de petrolul rusesc.
Analiștii germani sunt mai severi și insistă asupra pericolului susținereii relativ mari pe care a avut-o Le Pen.
”Nimeni nu pare să fi văzut rezultatele alegerilor ca un stimulent pentru a tranzacționa EUR/USD la niveluri mai înalte, deoarece Emmanuel Macron a câștigat turul de scrutin împotriva Marinei Le Pen, dar doar 58,5% dintre alegători l-au susținut pentru un al doilea mandat (comparativ cu 66% în 2017)”, comentează economiștii de la Commerzbank.
„Faptul că peste 40% din populație și-a dat votul unui anti-european în Franța înseamnă că cel târziu la fiecare cinci ani există un risc considerabil de eveniment negativ pentru zona euro și moneda sa unică,” potrivit Commerzbank.
„Nu ne așteptăm să vedem un efect Macron de apreciere a euro. Peste 40% din francezi au votat în favoarea unui candidat anti-european și a fost pur și simplu prea înfricoșător pentru ca asta să se întâmple.”
Zi slabă pentru bursele europene
Bursele europene au preluat un transfer al riscul din piața bursieră chineză. Tensiunea este determinată de temerile legate de răspândirea Covid-ului în China, riscând mai multe blocări ale activității, perturbând atât cererea în regiunea Asiei, dar, mai important, exporturile către piețele cheie de consum din Europa și SUA. Astfel o ofertă mai redusă are ca efect o creștere a prețurilor, deci situația din China poate urca inflația.
Nici bursa de la Paris nu a reflectat victoria lui Macron, candidatul cu cel mai coerent și eficient program economic. Acțiunile companiilor listate la Bursa din Paris au închis ziua de luni în scădere, sub influența problemelor din sectoarele de petrol și gaze, sănătate și materiale de bază. La încheierea zile de tranzacționare indicele principal al Bursei de la Paris, CAC 40 (Cotation Assistée en Continu-40) a scăzut cu 2,01% pentru a atinge un nou minim al lunii aprilie. Indicele SBF 120 SBF 120 (Société des Bourses Françaises 120 Index), mai cuprinzător, care descrie evoluția celor mai active companii listate la Paris a scăzut cu 1,85%.
Interesant două dintre companiile prezente și în România, Engie și Danone au înregistrat creșteri ale prețului acțiunilor. Cele mai bune performanțe ale sesiunii de pe CAC 40 au fost cele ale acțiunilor Engie SA (EPA:ENGIE), care a urcat cu 2,96% pentru a se tranzacționa la 11,56 euro la închidere. Danone SA (EPA:DANO) a crescut cu 1,74% până la 56,18 euro la sfârșitul zile de tranzacționare.
Cea mai slabă performanță a zile a fost aceea a acțiunilor grupului ArcelorMittal SA (AS:MT), care au coborât cu 8,84%, un clivaj provocat de scăderea prețului aluminiului. De altfel evoluția negativă a indicilor Bursei din Paris s-a datorat scăderii prețului barilului de petrol și a multor materii prime precum cuprul (-3,45%) sau aluminiul (-4,82%), ceea ce a penalizat luni, de altfel, acțiunile companiilor din energie din întreaga Europă.
De altfel indicele EURO STOXX 50, care descrie performanța celor puterice 50 de acțiuni ale companiilor listate la bursele din zona euro, a încheiat ședința de tranzacționare de luni în scădere, în ciuda a ceea ce analiștii numeau ”un oftat de uşurare în Europa în legătură cu realegerea lui Macron”. Indicele EuroStoxx 50 a scăzut cu 2,1%, până la 3.759,56 puncte.
Celelalte burse europene au marcat scăderi ale indicilor. Indicele FTSE 100 al Bursei din Londra a încheiat ziua cu o scădere de 1,88%, indicele DAX al Bursei din Frankfurt a coborât cu 1,54%. Bursa din Varșovia și cea din Milano au avut și ele scăderi ale indicilor principali de -2,72% și respectiv și -1,53%.
Analiștii explică efectul aparent neutru asupra piețelor financiare a victoriei lui Macron, deoarece aceasta confirmă așteptările analiștilor. Dar cum ar fi arătat oare indicii piețelor de capital din Europa dacă ar fi câștigat Le Pen?
”Președintele francez Macron a câștigat alegerile împotriva rivalului de extremă dreapta Le Pen. Acest lucru era așteptat de piețe, dar precedentele votului Regatului Unit pentru părăsirea UE și victoria președintelui american Trump au creat suficientă incertitudine pentru a genera o posibilă reacție a pieței”, spune Paul Donovan, economistul șef al băncii elvețiene UBS, într-o notă către investitori.
Cu alte cuvinte, chiar dacă tensiunile zilei s-au amplificat din cauza problemelor Chinei, sau ale anticipării unor politici monetare divergente între Banca Centrală Europeană și Federal Reserve, sistemul american de bănci centrale, fără a uita războiul din Ucraina, victoria lui Macron a influențat pozitiv piețele financiare, Ceea ce vrea să spună Paul Donovan este că am fi putut asista la un șoc în piețele financiare luni dacă Le Pen ar fi câștigat.
Suspans până în iunie
Dar piețele financiare sunt nemiloase, chiar și cu învingătorii, dacă victoria este fragilă. Și, spune Allan von Mehren, economist șef al Danske Bank, ”Macron se va confrunta cu probleme, atât din cauza economiei, cât și a fragmentării politice. Cu doar 58,5% dintre alegători susținându-l pentru un al doilea mandat (comparativ cu 66% în 2017), el trebuie să guverneze o țară divizată, iar mandatul mai slab ar putea face dificil pentru Macron să continue reformele sale ambițioase ale pensiilor, sănătății. și sistemele de învățământ”.
Măsura în care-și va putea pune în aplicare proiectele ”va depinde de alegerile parlamentare din 12 și 19 iunie. În cazul în care partidul și aliații săi nu reușesc să obțină o majoritate în Adunarea Națională, acest lucru ar putea deschide calea pentru un guvern de „coabitare” (în care președintele și premierul provin din partide diferite), ceea ce va face mai dificilă abordarea vulnerabilităților fiscale și a provocărilor structurale”, a avertizat von Mehren într-o nită către investitori.
Scena politică din Franța va fi urmărită cu interes și tensiune în continuare dinspre piața financiară. Iată ce spune Paul Donovan: ”Provocarea extremei drepte din Franța scoate în evidență două probleme globale.
Prima este aceea că polarizarea politică a crescut – creând schimbări de politici mai mari acolo unde există rezultate potențiale binare și subminând calitatea datelor economice (sondajele oferă răspunsuri bazate pe opinii politice, nu pe realitate).
A doua este ascensiunea economiei țapilor ispășitori și a politicii de prejudecăți este acum o amenințare economică – problemele economice sunt puse pe seama „celorlalți”, iar soluția este de a acorda „celorlalți” un statut inferior. Această prejudecată subminează potențialele câștiguri economice din ce-a de a patra revoluție industrială”.
