România este singura țară europeană, din UE și afara UE, care încă nu a redeschis restaurantele la interior după ce s-a încheiat starea de urgență impusă de pandemia de coronavirus.
Permisiunea de a desfășura activitățile de servire a clienților pe terase a dat o gură de oxigen proprietarilor acestora, dar măsură nu a fost suficientă.
Pe de o parte, cei care aveau terasă au lucrat la capacitate redusă, din cauza distanțării fizice impuse de autorități, iar unii dintre cei care nu dispuneau de spații exterioare au dat faliment.
„A fost rău cât am avut închis în primele două luni și jumătate de la debutul pandemiei în România. În rest, mărturisesc ca lumea a avut încredere în noi și ne-a călcat pragul în mod obișnuit.
O întrebare pe care am auzit-o des în ultimele luni este de ce se plâng cei din HORECA dacă lumea a ieșit la terase?
Răspunsul este că pentru 2 luni și jumătate am fost nevoiți să închidem total. Și cheltuielile au mers înainte, mai puțin cele legate de personal.
Și pentru că terasele, deși par pline, sunt în realitate la 60% din capacitate, din cauză că mesele sunt mai puține. Or, o cădere de 40% a încasărilor te pune sub linia de plutire”, a explicat, pentru Newsweek România, Iulian Bănilă, proprietarul barului Beer Zone din Iași, specializat în vânzarea de bere.
O situația similară a fost arătată și de către Radu Rughiniș.
„Problema a fost că activitatea s-a oprit, dar cheltuielile nu. Chiriile au mers mai departe, de exemplu. Statul a spus că aceasta este o problemă între proprietar și chiriaș, nu poate interveni într-un raport privat. Da, dar activitatea mi-a fost oprită de către stat”, a explicat proprietarul restaurantelor „La Bottega del Tartufo” și „Pasterra”.
Prin urmare, unii proprietari nu au putut să acopere pagubele din propriul buzunar și au cedat, au închis restaurantele definitiv.
„Industria HORECA a fost cea mai afectată de pandemie și de măsurile luate de guvern. Noi am închis restaurantele cu două săptămâni înainte de a se institui starea de urgență. Am înțeles importanța protejării clientului.
Este și interesul nostru și, dacă tot se numește industria ospitalității, o dovadă că e așa este și să te gândești la sănătatea clientului.
Numai că noi am fost demonizați în tot acest timp, am fost arătați ca fiind cei mai murdari, cei mai neîngrijiți. S-au scos în față doar exemplele negative”, a declarat Radu Rughiniș.
Cu degetul spre stat, dar și spre proprietarii de restaurante care nu au respectat regulile impuse de pandemie și care au făcut rău întregii industrii, mai ales prin mediatizarea exemplelor negative, arată și Iulian Bănilă.
„Marea problemă este că unii respectă regulile, dar alții nu. Am fost zilele trecute la Vatra Dornei.
Iar între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc erau două popasuri enorme, unul în fața altuia, cu drumul pe mijloc, pline la refuz.
Se servea la interior, nimeni nu purta masca. Astfel de situații se răsfrâng negativ asupra tuturor”, a menționat proprietarul Beer Zone.
Exemple negative izolate, pedeapsa generală
Numai că, la fel ca și în alte situații, în loc să sancționeze punctual pe cei care nu respectă măsurile pentru protejarea sănătății, autoritățile au preferat să rezolve problema pedepsind toată industria, prin amânarea permisiune de reluare a activității economice.
„Am fost pedepsiți toți pentru acei colegi care nu au respectat regulile. Nimeni nu a vrut să își bată capul cu noi”, a menționat și proprietarul Pasterra.
Firesc, susțin reprezentanții HORECA, ar fi fost ca activitatea să fie repornită încă de la începutul verii și reglementată punctul, în funcție de evoluția din teren.
„Nu pot să știi cum merge o mașină dacă nu o pornești”, a insistat Radu Rughiniș.
Dragoș Anastasiu, reprezentantul industriei la negocierile cu Guvernul, crede la rândul său că un moment ratat pentru a salva economic restaurantele a fost atunci când erau doar 200 de infectări cu coronavirus pe zi.
Ulterior, pe măsură ce numărul de infectări a crescut, autoritățile au evitat să-și mai asume o decizie în acest sens.
Nu ar fi făcut-o nici acum, dar vine toamna, iar terasa nu mai este o opțiune reală.
Deschiderea ar3 însă pe fondul neîncrederii în patronii de baruri și restaurante, firească din moment ce răspândirea Sars-COV 2 este încă mare în România, dar și artificială, amplificată de ezitările autorităților și de mediatizarea situațiilor negative izolate.
„Mă bucur că va fi permisă deschiderea interioarelor restaurantelor. Dar cred că dincolo de decizia Guvernului, va fi o problemă de încredere a populației. Dacă evoluția infectărilor va fi crescatoare, oamenii nu vor avea încredere și foarte puțini dintre ei vor intra în restaurante.
Eu cred că până la începerea noului sezon cald va fi încă o perioadă de sacrificiu. O perioadă în care mulți își vor pierde business-urile”, este de părere Iulan Bănilă.
Radu Rughiniș completează prin a arăta că HORECA a fost pusă la index, deși focare de infectare au apărut în alte domenii, care au continuat să funcționeze fără restricții.
„Deși au fost focare pe șantiere, acestea au funcționat non stop. Eu lucrez și în zona de distribuție și pot să vă zic că nu au fost afectate doar restaurantele prin menținerea lor închisă, dar și cei care lucrează cu restaurantele: producătorii de legume și de carne, distribuitorii de băuturi și alimente.
Efectul e mult mai amplu.
Am colegi care pur și simplu au dat faliment, nu au mai rezistat și au închis. Și nu vor mai reveni pe această piață.
Iar ajutoarele care ni s-au dat au fost la fel ca pentru celelalte industrii mai puțin afectate.
În plus, am fost demonizați, cum spuneam, și va fi greu ca oamenii să revină în restaurante”, a precizat Radu Rughiniș.
Ce măsuri se vor impune pentru intrarea în restaurante
Dragoș Anastasiu, reprezentantul Alianței pentru Turism la negocierile cu Guvernul, insistă asupra faptului că nici o activitate economică nu mai poate fi închisă total în acest moment.
"Vine toamna, vine frigul și 400.000 de oameni sunt afectați de decizia de închidere a restarantelor. Trebuie găsită o balanță. Concluzia a fost că trebuie redeschise.
Noi am insistat pe ideea ca condițiile să fie de bun simț și europene. De exemplu, să purtăm mască când intrăm la restaurant până la masă. Când stăm la masă nu, dar când mergem la toaletă da.
Nu pot fi folosite toate mesele, ci doar o masă da, o masă nu. Circa 50% din capacitatea restaurantelor”, a declarat, la TVR, Dragoș Anastasiu.
Acesta a mai propus ca toate lumea care intră în restaurante să se înregistreze pentru eventuală anchetă epidemiologică, cu număr de telefon.
La rândul său este nemulțumit că au fost pedepsiți toți proprietarii, prin blocarea activității timp de șase luni, pentru a acoperi un risc care nu a fost niciodată dovedit.
„Mai există și excepții care se tot mediatizează și care sugerează că HORECa e un mare pericol.
Dar noi nu am văzut mari focare. Nu există un studiu care să dovedească că se întâmplă așa.
Vom avea alegeri, deschidem școlile, mergem la biserică și cu autobuzul, dar nu putem la restaurant”, a precizat acesta, susținut și de Radu Rughiniș și Iulian Bănilă.
Radu Rughiniș a dat la rândul său exemplul clasic al supermarketurilor, unde nu se mai respectă restricțiile privind numărul de clienți din interior.
„E cert că virusul se transmite mai ușor în interior. Dar asta e ca și cum ai spune că dacă te duci la ski există o șansă să îți rupi piciorul. În loc să te protejezi, nu te mai duci deloc”, a fost concluzia lui Dragoș Anastasiu.
