Deficitul bugetar al României pentru 2024, în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat la acest moment la 9,28%.
Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, va anunța deficitul ESA pe 22 aprilie, anul acesta.
Până la momentul respectiv, procentajul de 9,28% nu este definitiv şi mai poate fi modificat, în funcţie de diferiţi alţi factori care vor intra în calcul, de acum încolo.
Deficitul bugetar ar fi sărit de 9%. Pensiile şi salariile bugetare sunt în pericol
Ajustarea bugetară pentru anul acesta, prin urmare, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, conform înţelegerii cu Comisia Europeană, pornește de la acest nivel, de anul trecut, conform Profit.ro.
Metodologia europeană ESA are dezavantajul că dă un deficit bugetar mai mare, însă avantajul că dă o datorie publică mai mică.
Ministerul Finanţelor vede o datorie publică mai mare, dar se ascunde după datoria publică mai mică pe metodologia ESA, de ani de zile, pentru a nu îngheţa salariile bugetare şi pensiile.
Citeşte şi: De ce cresc şansele ca România să dea faliment? Anul bugetar 2025 a început cu stângul
Anterior, pe cash, adică pe metodologia românească, Ministerul Finanţelor anunţase un deficit bugetar, pentru anul 2024, de 8,65% (adică de 152,72 miliarde de lei).
Aceasta însemna că Guvernul trebuie să acţioneze astfel încât până la finalul anului să reducă deficitul bugetar cu 1,65%. Acum, reiese perspectiva că va trebui să reducă deficitul cu peste 2%, ceea ce este o misiune şi mai greu de îndeplinit.
Agenţiile de rating au atenţionat Guvernul că trebuie să lupte cu perspectiva deficitului bugetar excesiv mărit, pentru că altfel România poate fi downgradată la cel mai bun rating junk. În prezent, Bucureştiul se află pe ultima treaptă de rating cu calificativ "investment grade".
Citeşte şi: România se duce spre rating junk. Deficitul bugetar continuă să fie foarte mare
Dacă România va fi downgradată la junk, se va împrumuta pe pieţe mult mai greu, banii vor fi mai scumpi şi mai puţini. Obligaţiunile româneşti vor deveni mai greu frecventabile şi investitorii vor reacţiona imediat.
Persoană analizând date cifrice pe laptop - Foto: Pexels/Arte, Podrez
Există posibilitatea ca, într-o asemenea situaţie, banii împrumutaţi să nu mai ajungă pentru acoperirea deficitelor bugetare din anvelopele pensiilor (Pilonul I) şi salariilor bugetare.
