Consiliul Fiscal afirmă că bugetul e construit în realitate pe un deficit de 7,7%. Construcția bugetară pentru anul 2025 este compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, apreciază Consiliul Fiscal (CF).
Este vorba despre opinia preliminară privind Legea bugetului de stat pe anul 2025. 'Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.
Consiliul Fiscal afirmă că bugetul e construit în realitate pe un deficit de 7,7%
O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB.
Astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu Comisia Europeană', se arată în Opinia preliminară
Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 puncte procentuale (pp) din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024.
Citeşte şi: România are un deficit de război. Sunt pensiile și salariile în pericol? Anunț alarmant de la BNR
Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor.
Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă, precizează CF.
'CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa.
Citeşte şi: Ilie Bolojan, despre adoptarea Ordonanței Trenuleț : ”România intra în incapacitate de plată”
În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget', se menționează în Opinia CF.
Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB.
Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială. Potrivit sursei citate, ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.
Cele mai joase venituri fiscale
'Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că Planul Bugetar-Structural (PBS) o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk.
Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE', atrage atenția CF, conform Agerpres. De asemenea, este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei.
Consiliul Fiscal afirmă că bugetul e construit în realitate pe un deficit de 7,7% - Foto: Profimedia Images
Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice, pentru că măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori.
Cât mai multe resurse
Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională, subliniază CF.
Totodată, resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. CF salută intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii - 7,8% din PIB în 2025.
Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).
