Ministrul speră să reducă deficitul din creșterea încasărilor, fără să fie nevoie de măsuri care să pună presiune pe cetățeni și mediul de afaceri.
„Nu se pune problema acestor creșteri (de taxe - n.r.) de care se tot vorbește în spațiul public.
Măsurile pe care noi încercăm să le luăm pentru combaterea evaziunii fiscale sunt tocmai pentru a păstra cât se poate și pe cât posibil actualul sistem fiscal.
Este exclus să discutăm pentru moment de aceste majorări discutate în spațiul public și care pun în discuție felul în care Guvernul își respectă promisiunile.
Ce se întâmplă cu taxele românilor. Ministrul Boloș anunță că unii românii vor primi bani înapoi
Este exclus și, în funcție de roadele pe care le vom avea pentru combaterea evaziunii fiscale și din ceea ce se va vedea după măsurile noastre de evaziune fiscală, sperăm ca încasările bugetului să fie consistente și să putem să avem și o ameliorare a sustenabilității finanțelor publice.
(...) mă refer la anul 2024 şi următorii ani, vorbim de 2025 și politica fiscală pe termen lung.
Citește și: Câți pensionari din România vor beneficia de creșterea pensiei de la 1 septembrie? De ce depinde
Măsurile pe care le știm, de introducere a modulului e-factura, a modulului e-TVA, toate acestea, împreună cu RO e-Proprietatea sau declarația unică inteligentă, sunt în sensul de a reduce gap-ul de TVA și a avea mai mulți bani la buget, pentru a nu adopta măsuri care privesc politica fiscală a României.
Mecanismul e-factura, mai precis e-TVA, l-am adaptat, ca să nu fie niciun fel de problemă şi să fie până la sfârșitul anului implementat în relația cu mediul de afaceri.
Dar este înspre binele nostru, al tuturor, astfel încât odată cu reducerea gap-ului de TVA să putem încasa mai mulți bani la buget, pentru finanțarea serviciilor publice de sănătate, educație, pensii, asistență socială”, a declarat ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, luni, la Antena 3 CNN.
Boloş spune că nu cresc nici impozitul pe venit şi impozitul pe profit
Cât despre reformă fiscală progresivă, când impozitul pe venit ar putea să crească de la 10% la 11% şi impozitul pe profit să crească la 16% la 17%, Boloş spune că mai întâi trebuie văzute „roadele” măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.
„Haideţi să vedem roadele acestor măsuri de combatere a evaziunii fiscale și apoi să discutăm de tipurile de măsuri care mai sunt necesare pentru a respecta traiectoria de deficit bugetar pe care Comisia Europeană ne-a transmis-o.
Noi avem astăzi o traiectorie de deficit bugetar transmis oficial de către Comisia Europeană pe data de 21 iunie și, în funcție de ceea ce avem stabilit în această traiectorie, o să vedem pașii care sunt de urmat.
Citește și: Românii vor avea salariu minim la nivel european. Câți bani primesc în plus? De când?
Dar deocamdată să vedem care sunt roadele acestor măsuri de combatere a evaziunii fiscale și apoi vedem dacă mai rămâne ceva de făcut pentru politica fiscală.
Am spus că este exclusă partea aceasta care privește impactul asupra costului vieții românilor și cred că prin aceasta am spus multe lucruri care țin de politica fiscală ce afectează traiul zilnic al românilor.
Noi de aceea suntem la Ministerul Finanțelor, ca să căutăm cele mai bune căi, astfel încât viața oamenilor să nu fie afectată”, a spus ministrul.
De ce trebuie să ştie statul ce cumpără românii
Întrebat de ce trebuie să știe statul ce își cumpără românul, în cazul e-factura, pentru că în Italia sunt raportate doar sumele, nu și obiectele, Boloş spune că Ministerul Finanțelor este interesat doar de partea de fiscalitate.
Spre deosebire de noi, în Italia sunt raportate doar sumele, nu și obiectele.
„Da, e în acest sens există directiva Uniunii Europene privind conținutul-cadru al e-factura, în care toate aceste elemente de detaliu pentru statele membre care implementează modulul e-factura sunt obligatorii, așa încât cu siguranță Ministerul Finanțelor nu este interesat de tipul de cumpărături pe care îl fac oamenii.
Ministerul Finanțelor este interesat de partea de fiscalitate și, din acest punct de vedere, noi suntem interesați pe partea de taxă pe valoare adăugată, astfel încât să colectăm cât mai bine la bugetul de stat.
Citește și: Ce credit ipotecar îți poți lua cu 5.000 lei salariu? Abia îți ajunge de o garsonieră
Din perspectiva datelor cu caracter personal, intenționăm ca pentru fiecare dintre contribuabili (persoane fizice) să nu mai avem nevoie de codul numeric personal, ci să avem codul de identificare fiscală care să rezolve și problema acestor date cu caracter personal și să poată fi acest cod de identificare fiscală utilizat în relația cu statul”, a detaliat Boloş.
Marcel Boloş: Creditul fiscal ar putea deveni operaţional din 1 ianuarie 2026
În ce priveşte creditul fiscal, prin care românii pot primi înapoi un procent din banii folosiţi la cumpărături, acesta ar putea deveni realitate din ianuarie 2026, cel mai recent.
„Trebuie să fac câteva precizări: este un model pe care îl studiem, este modelul din Portugalia și are la bază creditul fiscal. Creditul fiscal a fost recomandat ca modalitate de către Banca Mondială pentru combaterea evaziunii fiscale.
Așadar, toate acele cheltuieli făcute de către persoanele fizice, spre exemplu în zonele de activitate economică cu risc mare de evaziune fiscală (service auto, reparații auto, spălătorii auto, servicii de întreținere corporală, domeniile care țin de comerțul cu amănuntul pentru valori mici ale cifrei de afaceri) sunt categorii de cheltuieli eligibile pentru obținerea creditului fiscal.
Asta înseamnă că, la momentul la care se emite bonul fiscal pentru astfel de activități economice cu zonă de risc fiscal ridicată de către o persoană fizică, se pune codul de identificare fiscală în relația cu fiscul pe care l-am menționat anterior, casa de marcat fiscală odată raportează în sistem datele care privesc cheltuiala făcută de către om și mai apoi codul de identificare fiscală se duce în declarația unică inteligentă, unde pe codul de identificare fiscală al omului se centralizează toate cheltuielile făcute care se iau în considerare pentru creditul fiscal”,a mai spus ministrul.
