Războiul din Ucraina și valul de sancțiuni împotriva Rusiei nu au atins până acum afacerile cu gaz ale europenilor. Însă ultima mișcare a lui Putin, prin care vrea să vândă gaz doar pe ruble, deschide larg ușa unei contraofesive rusești pe frontul economic împotriva europenilor, deschis exact în cel mai sensibil punct: dependența de gazul rusesc.
Rusia luptă și cu clasicele arme neconvenționale ale știrilor false. Cancelarul austriac Karl Nehammer a negat astăzi informația, transmisă de agenția TASS, potrivit căreia Austria acceptă să plătească în ruble gazul rusesc. Este un ”fake news" rusesc. Austria continuă să plătească gazele în euro. ”Înainte ca știrile false ale propagandei ruse să fie răspândite mai departe aici. Desigur, OMV va continua să plătească livrările de gaz din Rusia în euro. Austria menține până la punct și virgulă sancțiunile UE convenite de comun acord”, a scris Nehammer într-un mesaj pe Twitter.
Replica lui Nehemmer vine în contextul unei tensiuni sporite în piața europeană a gazului după ce Rusia a anunțat că oprește livrările de gaze către Polonia și Bulgaria.
Cine are dreptate? Cum adică Austria nu acceptă plata în ruble, însă OMV, cumpără gaz? Iar OMV este compania în care statul austriac are un pachet de control, de 31% acțiuni, prin fondul suveran Österreichische Beteiligungs.
Nehemmer are dreptate. Contractele cumpărare de gaze sunt aranjamente între companiile europene și Gazprom, nu între statele europene și Rusia, clarifică Institutul Oxford pentru Studii Energetice. Deci orice lider european poate spune, fără să greșească și fără ezitare, că țara sa nu cumpără gaze pe ruble.
Companiile însă au deja contracte de cumpărare de gaz semnate cu mult timp în urmă și acum problema lor este dacă noul mecanism de plată impus de Kremlin sfidează sancțiunile și, ca atare pot fi penalizate. Să ne reamintim că în 2018 SUA au amendat grupul francez Societe Generale cu 1,3 miliarde de dolari pentru că banca franceză a încălcat sancțiunile americane împotriva Cubei, Iranului și altor țări. Și Societe Generale și-a recunoscut culpa și a plătit.
Pentru companiile care își continuă aranjamentele contractuale cu Gazprom și sunt forțate să accepte noul mecanism de plată în ruble, chestiunea sancțiunilor este o provocare. ”Sunt în joc diverse considerente financiare, operaționale, politice și reputaționale”, arată analiza Oxford Institute.
Șiretul mecanism gaz contra ruble
O primă observație este aceea că decretul lui Putin lasă atât Gazprom, cât și banca sa fără valută forte, care va intra, prin intermediul pieței financiare, în vistieria băncii centrale a Rusiei.
Astfel decretul lui Putin, care are ambiția de a vinde gaz doar pe ruble, nu în euro sau dolari, elimină legătura directă dintre companiile care cumpără gaz și Gazprom, introducând în traseul afacerii o bancă prin care se va face schimbul de valută.
Concret banii nu mai intră direct în contul Gazprom, așa cum stipulau contractele inițiale. Valuta cu care clienții europeni plătesc pentru gazele livrate intră într-un cont special al Gazprombank. Imediat Gazprombank vinde valuta, prin piața financiară rusă (Moscow Exchange), și rublele obținute sunt apoi transferate în contul Gazprom.
Decretul, pe care liderii europeni l-au numit un șantaj, este expresia nevoii de a păcăli sancțiunile. În final valuta este capturată în vistieria băncii centrale, la dispoziția guvernului și a lui Putin.
Prin mecanismul decretului de plată în ruble a gazului nu sunt implicate în tranzacții cu valută entități sancționate, deoarece Gazprombank schimbă euro în piața valutară, iar faptul că aceasta e controlată de Banca Rusiei este. în actualele condiții, irelevant.
Sumele în euro plasate în ceea ce decretul stabilește a fi un cont K al Gazprombank rămân neatinse de entitățile sancționate și, prin urmare, nu mai este nevoie de nicio decontare ulterioară prin sistemul de plăți Target 2. Target 2 este principala platformă europeană de procesare a plăților de mare valoare și este utilizat atât de băncile centrale, cât și de băncile comerciale pentru procesarea în timp real a plăților în euro și poate identifica deci dacă sunt sau nu respectate sancțiunile.
Riscurile ascunse ale clienților europeni
Prin acest decret, care impune plata în ruble, dar lasă portițe periculoase, Kremlinul controlează de fapt jocul negoțului cu gaze între Gazprom și clienții europeni. De fapt, avertizează Oxford Institute, plasînd banii într-un cont deschis la Gazprombank, cumpărătorul nu mai controlează contractul.
”De îndată ce fondurile sunt creditate în primul cont „K” al cumpărătorului ( în valută străină), tranzacțiile ulterioare sunt executate de Gazprombank. Acest lucru, la rândul său, se traduce în diverse riscuri pentru cumpărător, inclusiv expunerea acestuia în ceea ce privește îndeplinirea obligației sale de plată. La primul transfer în euro sau dolari, cumpărătorul nu plătește pentru gaz. Obligația de plată a cumpărătorului este îndeplinită numai cu ultimul transfer, atunci când fondurile de ruble sunt creditate în contul Gazprom. Ca urmare, procesul complex conform Decretului care duce la îndeplinirea obligației de plată a cumpărătorului va fi fost executat în afara controlului cumpărătorului. În mod efectiv, Decretul obligă cumpărătorul să-și transfere obligația de plată către o altă persoană (Gazprombank)”, notează Oxford Institute.
Noul sistem de plată, impus de Rusia are și un risc valutar asociat. Contractele existente semnate în euro, nu țineau cont de evoluția monedei rusești, cursul de schimb al acesteia fiind irelevant. Acum însă, cum rubla este intens manipulată de banca centrală, se poate aprecia peste noapte, dacă este nevoie. Pot apărea situații în care o întărire peste noapte a rublei să reducă valoarea plății, așa cum o primește Gazprom și să justifice astfel o eventuală blocare a livrărilor de gaze, deoarece gigantul energetic ar primi mai puține ruble decât ar fi costat gazul livrat.
Mai mult, clienții nu mai au un control al costurilor pentru livrările de gaze, așa cum stau lucrurile într-un contract clasic. Gazprombank poate umfla costul gazului prin comisionul pe care-l poate percepe de la importatorul de gaze pentru operațiunea de schimb valutar. Piața rublelor este nelichidă și aparent comisioanele ar putea fi mai mari, deoarece banca poate poate susține că întâmpina ”dificultăți” în schimbarea valutei în ruble și are costuri mari din tranzacție.
Astfel statul rus poate avea un instrument care schimbă costul gazului, prin manipularea valorii rublei. Un exemplu în acest sens este majorarea comisioanelor aplicate de băncile rusești pentru tranzacțiile în dolari. Comisionul aplicat de banca rusească VTB, exclusă din SWIFT, pentru tranzacțiile ruble/dolar cu clienți privați, era înainte de război de aproximativ 4%, iar în prezent s-a triplat.
Mai mult, avertizează Oxford Institute, comerțul cu gaze devine o armă politică a Kremlinului. De pildă, unor companii li se permite să plătească în euro, altora li se cer ruble de la început.
”Decretul transformă o problemă obișnuită de ajustare a contractului într-un test politic, în care amenințarea unei interdicții de livrare ar putea servi ca un stimulent puternic pentru unii cumpărători să accepte noul mecanism de plată. Oferind un set de instrucțiuni care trebuie implementate într-un termen scurt (dar lăsând, de asemenea, posibilitate de scutiri individuale), decretul descurajează redeschiderea acordurilor de furnizare de gaze cu Gazprom în cazul în care cumpărătorii din UE ar putea avea anumite cerințe proprii, în principal cu privire la prevederi de volum, în timp ce se pregătesc să abordeze planurile UE de a face Europa independentă de energia rusă”, arată Oxford Institute.
Nu clar nici rolul Serviciului Vamal Federal, care intervine în mecanismul de plată, și care ar putea bloca unele livrări de gaze, dacă guvernul ar cere acest lucru.
În orice caz, deși Putin i-a asigura pe liderii europeni cu care a discutat chestiunea decretului că acesta ar trebui privit ca modificare pur tehnică a modului de plată în circumstanțe obișnuite, de fapt el șterge cu buretele principiile dreptului comercial.
Un contract comercial între companii este agreat de părți în negocieri pentru stabilirea unor relații de afaceri de lungă durată și reciproc avantajoase. Acum însă peste contractele negociate de Gazprom se suprapun clauze impuse unilateral de Rusia printr-un act juridic intern, care include și o sancțiune severă pentru nerespectare: interdicția de livrare.
Mai grav: decretul deschide larg ușa unor posibile întreruperi a aprovizionării ca răspuns la ceea ce Rusia poate considera că ar fi nerespectarea normelor prevăzute de decret.
”Decretul ignoră complet contextul contractual și poate interfera cu drepturile și obligațiile părților în cadrul contractelor de furnizare de gaze”, a comentat Agnieszka Ason, cercetător la Institutul pentru Studii Enegetice Oxford (ISEO).
Decriptarea mecanismului contractelor de gaz ale Gazprom poate explica și accidentele fatale ale unor șefi ai Gazprombank. Cum așa? Deoarece banca nu fusese sancționată prin excluderea din SWIFT tocmai datorită nevoii de a continua contractele de gaz între partenerii europeni și Gazprom. Dar Gazprombank primea, în conturile Gazprom, euro pentru importurile acestira de gaz. Prin forța sancțiunilor impuse statului, acesta nu își putea accesa conturile externe și, prin urmare, euro plătiți către Gazprombank rămâneau înghețați acolo, în conturile Gazprom. Bani albi pentru zile negre. Decretul schimbă însă foaia și lasă fără valută atât gigantul energetic, cât și banca pe care o controlează.
Valul de sinucideri ale unor șefi marcanți din Gazprom pare, deci bizar. Leonid Shulman, un fost director în Gazprom s-a sinucis în ianuarie, puțin înainte de invadarea Ucrainei. În 25 februarie fostul vicepreședinte al Gazprom, 25, Alexander Tyulyakov s-a spânzurat într-un garaj lângă St. Petersburg. În data de 18 aprilie, fostul vicepreședinte al Gazprombank, Vladimir Avayev, s-a sinucis, după ce și-ar fi omorâr soția și fiica. Igor Volobuev, fost vicepreședinte al Gazprombank care s-a refugiat și el recent în Ucraina, a declarat pentru Meduza.ru că nu crede în sinuciderile lor și că ”moartea lui Avaev și a rudelor sale este o înscenare”.
Gazul întărește rubla
Efectul imediat al decretului prin care de fapt gazul este monetizat, a fost întărirea rublei. Exista și până acum o corelație între exporturile de petrol și gaze și moneda rusă, însă ea a fost aproape distrusă de sancțiuni. Decretul lui Putin întărește însă legătura directă între rublă și prețurile energiei, deoarece valuta intră, în final, în vistieria băncii centrale.
Strategia anti-sancțiuni
Noul mecanism de plată este o strategie de evitare și ignorare a sancțiunilor. Aparent companiile care cumpără gaz de la Gazprom nu ar trebui să încheie noi contracte cu Gazprom, cu plata în ruble, însă Oxford Institute observă că sunt semne de întrebare privind navigarea sancțiunilor prin acest aranjament. Uniunea Europeană nu a emis niciun document oficial care să stabilească orientări privind continuarea contractelor de gaze în condițiile noului mecanism de plată. Însă ultimele evenimente grăbesc un răspuns din partea Europei unite.
”Utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne șantajeze nu ne surprinde deloc. Comisia Europeană s-a pregătit în acest sens, în strânsă coordonare și solidaritate cu statele membre și cu partenerii internaționali. Răspunsul nostru va veni imediat, într-un mod unit și coordonat”, a declarat atăzi Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene după anunțul Gazprom privind oprirea completă a livrărilor de gaze către Polonia și Bulgaria.
